Criză doar pentru unii. Românii, cocoșați de biruri. Guvernul își umflă organigrama

În timp ce, pe de o parte, anunță creșteri de taxe și impozite pentru a crește veniturile bugetare, Guvernul vrea să înființeze un fel de minister aflat direct în subordinea premierului, care să se ocupe de managementul investițiilor publice. Acesta ar urma să decidă care investiții publice sunt benefice pentru interesul general și la care trebuie să se renunțe. Noua instituție ar urma să aibă 18 posturi la Guvern, care va însemna o cheltuială de peste 8 milioane de lei pe an.

Cu o gaură de 20 de miliarde de lei în buget, Guvernul a decis să taie în carne vie și să lovească direct populația și mediul economic, care se zbat, deja, într-o sărăcie cumplită. Ca și în cazul lui Băsescu, care a găsit cea mai ușoară cale de a face economii la buget tăind 25% din salarii, actualul Guvern a ales soluția cea mai catastrofică. Și anume, creșterea birurilor și aducerea în sapă de lemn a întregii populații. Problema este că o populație și mai săracă va avea același efect de bumerang ca tăierea salariilor bugetarilor operată de Băsescu: întreaga economie se va prăbuși în absența consumului.

Adevăratele soluții nu sunt, însă abordate, deși despre ele s-a tot vorbit. Una dintre ele este reducerea indemnizațiilor membrilor directoratelor și consiliilor de administrație din companiile de stat, locuri în care se câștigă atât de mult, încât și Bill Gates ar fi invidios. O alta, la fel de eficientă, ar fi desființarea agențiilor neproductive, care căpușează, pe bani grei, bugetul statului, și reducerea numărului de secretari de stat de la ministere, număr care a bătut toate recordurile posibile. Despre ineficiența ANAF și menținerea deliberată a acestei ineficiențe am tot vorbit. Un exemplu relevant este alocarea a doar 230 de posturi de inspectori fiscali pentru controlul celor 3.700 de mari contribuabili. Adică al multinaționalelor care declară ori că sunt pe pierderi de ani de zile, ori au un profit impozabil infim, în ciuda afacerilor de miliarde de lei. Tot în curtea ANAF este și problema marii evaziuni fiscale, însă Guvernul tot dă vina pe absența digitalizării. O scurtă deplasare în Portul Constanța ar aduce încasări inimaginabile la bugetul de stat, dar cum să îndrăznești să deranjezi mersul lucrurilor?

O nouă instituție

Pe site-ul Secretariatului General al Guvernului (SGG) a apărut o propunere de politică publică intitulată pompos ”Mecanismul interinstituțional de coordonare privind managementul investițiilor publice (MIP)”. ”Conform unei estimări din 2022 a FMI, ineficiențele în managementul investițiilor publice (MIP) determină pierderea de către România a 49% din randamentul investițiilor publice în comparație cu țările cu cele mai bune performanțe, cu niveluri similare de capital public pe cap de locuitor. Această pierdere are implicații grave pentru dezvoltarea economică a țării. Privind acest lucru în perspectivă, profiturile pierdute ar fi putut accelera semnificativ volumul investițiilor, fără a le crește costul”, susține SGG.

Potrivit instituției guvernamentale, deficitul fiscal structural al României a atins 6% din PIB în 2021, unul dintre cele mai mari din UE, preconizându-se, în același timp, că doar o treime din nevoile de investiții proiectate, estimate la 211-275 de miliarde euro până în 2031, va fi acoperit prin alocările bugetare ale UE, lăsând un mare deficit investițional care urmează să fie acoperit de bugetul public de stat, sectorul privat și diferite instituții financiare internaționale (IFI). Calitatea slabă și costul ridicat al investițiilor publice, precum și ratele de absorbție a fondurilor UE cu mult sub cele ale statelor similare, indică deficiențele MIP. Problemele nerezolvate în ceea ce privește conceperea și implementarea reglementărilor și metodologiilor pentru identificarea, evaluarea și prioritizarea investițiilor publice, împreună cu alocările financiare imprevizibile pentru proiecte de investiții reprezintă cauze importante ale rezultatelor sub nivelul optim în materie de infrastructură.

Un departament pentru premier

Opțiunea propusă de proiectul de act normativ elaborat de SGG este înființarea unui departament în subordinea prim-ministrului, cu 18 posturi, printre care și un secretar de stat, care ar însemna cheltuieli anuale de peste 8 milioane de lei. Departamentul ar urma să se ocupe de dezvoltarea unei strategii consolidate de investiții a guvernului, de furnizarea contribuțiilor metodologice și analitice la evaluarea preliminară a proiectelor dintr-o perspectivă strategică și de furnizarea contribuției strategice la selecția proiectelor. De asemenea, noul departament guvernamental va avea ca sarcină monitorizarea strategică a portofoliului de proiecte de investiții de la nivelul întregului guvern, cu accent pe maturitatea implementării și riscurile de la nivel de portofoliu.