AcasăSOCIALCrimă cu premeditare. Litoralul românesc, transformat, cu bună știință, într-o capcană a...

Crimă cu premeditare. Litoralul românesc, transformat, cu bună știință, într-o capcană a morții

Românii înecați, victime ale neglijenței criminale a autorităților

Geologii marini confirmă faptul că Marea Neagră de pe litoralul românesc a devenit efectiv periculoasă după operațiunile de lărgire a plajelor. Oamenii înghițiți de ape în ultima perioadă nu au murit din vina lor, ci din neglijența criminală a autorităților. Lărgirea plajelor spre mare a scurtat distanța până la gropile marine, formându-se praguri foarte aproape de țărm și curenți ucigași la doar 3-4 metri de intrarea în apă. Multe dintre filmările cu înecarea în direct a victimelor arată valuri anemice, care nu aveau cum să smulgă un om cu forța.

Au făcut economie la nisip și au creat curenți puternici lângă mal

Pentru că firma care a realizat lucrările de lărgire a plajelor de pe litoralul românesc era plătită la suprafața câștigată, a fost sărită o etapă vitală. Și anume, aducerea nisipului și în zona plajei submerse, pentru ca panta să fie una lină spre larg. Constructorul a făcut însă economie, profitând și de faptul că, în caietul de sarcini, nu erau prevăzute lucrările care vizau siguranța turiștilor.

”Nisipul pentru plajă, pe care l-au luat de la 25 de metri adâncime, ar fi trebuit luat și pentru completarea profilului plajei, nu numai plaja emersă, ci și plaja submersă. Dar, din economie, nu au mai băgat nisip și în apă, că plata se făcea doar pe ce suprafață câștigi. Și au făcut marea periculoasă. Valul începe să se spargă atunci când lungimea lui de undă, deci distanța între două creste de valuri, este o treime din adâncime. Acolo este pragul, unde se sparge valul. Într-o distanță foarte scurtă, adâncimea crește foarte mult și curentul te ia. Plaja a înaintat prea mult spre adâncime mare, iar marea nu a apucat să-și facă profilul de echilibru, adică o pantă mai lină. Acum este o ruptură de pantă și acolo se întâmplă toate minunățiile. Ruptura de pantă este foarte apropiată de linia țărmului”, ne-a declarat conf. dr. Glicherie Caraivan, geolog marin la Institutul Naţional Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină. Acesta ne mai spune că acum curenții se formează în concordanță cu panta nouă a plajei și că nisipul trebuia pus și în mare, tocmai pentru a genera o pantă mai apropiată de profilul de echilibru. ”Valul se lovește de prag, care este un obstacol suplimentar în calea mișcării orbitale a valurilor, și se creează fenomenul de reflexie față de un obstacol și atunci curentul de întoarcere va fi mult mai puternic”, ne-a precizat conf. dr. Glicherie Caraivan.

Vinovați fără vină

Aproape întreaga mass-media a condamnat, cu mânie proletară, victimele care s-au înecat pe litoral în ultimele zile, numărul acestora fiind exagerat de mare. Opinia publică a acuzat și acuză victimele de inconștiență și teribilism. Informațiile ieșite la prima și a doua mână, de genul că trei bărbați morți ar fi ignorat steagul roșu și că și-au făcut-o cu mâna lor, au fost contrazise de informațiile reale, care arătau că aceștia săriseră să salveze de la moarte o adolescentă. Teribilisme s-au mai petrecut de-a lungul anilor, când înotători buni s-au luat la trântă cu forța mării. Însă morțile de acum, aproape în totalitate, s-au petrecut când oamenii au intrat lângă mal, cu valuri anemice de cele mai multe ori. Aceștia au intrat, fără să știe, într-o capcană a morții. Plaja s-a apropiat atât de mult de pragul format, încât curenții te smulg de la o distanță de doi-trei metri de la intrarea în apă. Și nimeni nu știe. Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral s-a mulțumit să pună geamandura lângă mal, de mai are puțin și ajunge pe țărm, creând senzația tuturor că este o greșeală undeva, că doar geamandura a fost întotdeauna mai în larg. Un om care se duce frecvent la mare știe că valurile mici nu au cum să fie periculoase. Ce nu știe acest om e faptul că lucrările au fost efectuate incomplet și că protejarea vieții a fost pusă pe ultimul loc sau pe niciun loc, în cazul de față.

Pericolul va dispărea în 10 sau 20 de ani

Geologii spun că refacerea naturală a echilibrului pantei va dura 10 sau chiar 20 de ani. Până atunci, cei care se încumetă să intre în mare trebuie să învețe ce să facă în momentul în care sunt smulși de curenți. ”Toată lumea vede că, odată ce intri în apă, nu mai mergi ca înainte, de exemplu, la Mamaia, încă 100 metri, până ajunge apa la gât, acum se duce brusc la doi-trei metri și asta contribuie, de asemenea, la panic oamenilor. Trebuie făcute mai multe campanii de conștientizare a turiștilor, pentru că fiecare sector de plajă are particularitățile lui. Dacă s-ar face conștientizarea maselor, oamenii ar ști și cum să reacționeze arunci când curenții îi trag spre mare. Dacă te iau curenții nu trebuie să te întorci pe același drum, că nu ai nicio șansă. Trebuie să înoți paralel cu țărmul și, în doi-trei metri de dat din brațe, ieși din curent. Cel mai greșit este când te înalți să înoți contra curentului. Pentru că plutești și devii mult mai ușor preluabil de către curent. Cel mai bine e, dacă încă mai atingi fundul, să stai cu picioarele pe fund, să ai o stabilitate cât de cât. Ceea ce trebuie cel mai bine de știut este să nu intri în panică, deși e cam greu, și să înoți paralel cu țărmul. Să faci pluta este total greșit”, ne-a mai spus conf. dr. Glicherie Caraivan, geolog marin la Institutul Naţional Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină.

Unde sunt salvamarii???

Pe un litoral transformat într-o loc extrem de periculos, salvamarii sunt o specie rară. În primul rând, profesionalismul lipsește, pentru că și pregătirea este deficitară, mai ales că vorbim de o profesie sezonieră. Dotarea este și ea ca și inexistentă, semn că nimeni nu pune preț pe viața oamenilor. ”Să moară, dacă e prost și a intrat în apă”, aceasta este deviza generală a opiniei publice, a autorităților, a salvamarilor. Înainte de 1989 aveam salvamari profesioniști, cu bărci de lemn enorme, pe care niciun val nu le putea răsturna. Bărcile acelea stăteau de veghe în larg și interveneau rapid când un om era în pericol. Acum salvamarii ne spun că acele bărci ar fi greu de manevrat. Sigur, pentru cei care habar nu au să le mânuiască. Dacă nu cu bărci de lemn, atunci cu ce intervin salvamarii? Cu bărcuțele gonflabile ? Cu toții au observat, pe viu, dacă se aflau pe litoral, sau din mulțimea de filmulețe postate pe internet, că salavamarii au apărut prea târziu în situațiile critice și că cei care au sărit să salveze erau și ei turiști. Că cei câțiva salvamari la kilometri întregi de plajă erau ocupați cu fluierele și arborarea steagurilor roșii, ca să nu-i deranjeze nimeni.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.