Crimă cu premeditare. Banii destinați apărării împotriva inundațiilor, redirecționați către olandezi pentru lărgirea plajelor

Finanțarea de un miliard de euro pentru lărgirea plajelor Litoralului românesc, realizată de o firmă olandeză, a fost ”furată” de la investițiile pentru apărarea împotriva inundațiilor în toate bazinele hidrografice ale țării, ne spune Cornel Brișcaru, președintele Sindicatului Mureșul din Apele Române (SMAR). Astfel, zeci de proiecte de îndiguiri importante, decolmatare, acumulări de apă pentru prevenirea inundațiilor, lucrări pentru baraje au fost sistate, chiar după realizarea studiilor de fezabilitate și a proiectării, îngropând în datorii administrațiile bazinale.

Acum vreo 4 ani de zile au fost mai multe proiecte importante începute în bazinele hidrografice din toată țara, cu o finanțare de 1 miliard de euro, și, la un moment dat, ca prin minune, toate proiectele acelea au fost oprite și banii s-au dus pentru extinderea plajelor pe litoral, ne spune Cornel Brișcaru, președintele Sindicatului Mureșul din Apele Române (SMAR). Acesta arată că toate acele zeci de proiecte au fost sistate, și astăzi sunt sistate, în condițiile în care vorbim de îndiguiri importante, decolmatare, acumulări de apă pentru prevenirea inundațiilor, lucrări pentru baraje.

”Paradoxal este că atunci nu au fost anunțate administrațiile din bazinele hidrografice de sistarea acestei finanțări și acestea au licitat studiile de fezabilitate și de proiectare, care au și fost realizate, pentru ca apoi să se găsească în imposibilitatea de a le mai plăti. La ora actuală, după ce firmele au dat administrațiile în judecată, sunt datorii de achitat de zeci de milioane de lei. Nu știu ce interese au fost de lărgirea plajelor a devenit așa de importantă, pentru că, fără lucrările importante de apărare de pe râuri, apa intră peste oameni”, ne-a declarat Cornel Brișcaru, președintele SMAR.

Interesul bate știința

Sindicaliștii de la Apele Române spun că sunt foarte multe proiecte importante începute în bazinele hidrografice ale țării, care sunt susținute științific, dar adeseori sunt suspendate de la finanțare și banii sunt relocați pe tot felul de alte lucrări în alte zone, unde nu sunt importante. Organizarea Apelor Române este pe bazine hidrografice, conform normelor europene și trebuie avute în vedere lucrările hidrografice de la izvoare până la vărsare, în așa fel încât lucrările să poată să asigure siguranța cetățenilor, susțin aceștia.

”Este absolut nefiresc să începi de la mijlocul unui bazin hidrografic o lucrare mare de captare, care să nu fie finalizată pentru că în altă parte cineva cere bani pentru o altă lucrare mai mică, fără importanță atât de mare în curgerea râului și a afluenților. Cu cât este mai important politicianul dintr-un județ la București, cu atât încearcă să tragă resurse publice către județul din care el face parte, ori asta nu este normal. Lucrările trebuie științific promovate, susținute și finanțate. Dacă lucrările nu se fac unitar, de la izvoare până la vărsare, s-ar putea să ai în mijlocul unui bazin o lucrare și să te trezești că, până la mijlocul bazinului, te confrunți cu alte probleme, mult mai mari”, ne spune președintele SMAR, Cornel Brișcaru.

Se știa că sunt probleme cu Bistrița

În bazinul hidrografic Siret, din zona în care s-au produs inundațiile catastrofice de la Broșteni, au mai fost probleme grave și în 2013, când, tot așa, au murit oamenii. Deci se știa că zona e periculoasă. ”La noi se știu toate, dar nu se face nimic, noi doar reacționăm, nu suntem proactivi. Dacă ai avut în 2013 evenimente de o asemenea anvergură, în mod firesc trebuia să intervii în zona respectivă. Eu când m-am mutat în Târgu Mureș, după ce am terminat facultatea, în 1997, genericul de la știrile TV era cu inundații din județul Mureș din zona de munte, Răstolnița-Reghin, unde apele luau casele. Apoi s-au făcut lucrări importante în zona aceea și noi, în județul Mureș, de foarte mulți ani de zile, urmare a oricăror feluri de evenimente, cantități uriașe de apă și orice altceva, nu am mai avut probleme” ne-a precizat Cornel Brișcaru. Ar fi interesant de aflat dacă lucrările pentru bazinul Bistriței nu erau cumva prinse în planul acela mare de investiții, în care au fost alocat un miliard de euro. Pentru că toate administrațiile bazinelor hidrografice au avut alocate sume importante, bani care au fost redirecționați, fără explicații, către lărgirea plajelor. ”Inclusiv la Administrația Bazinală de Apă Mureș au fost sistate lucrări, pentru că banii s-au supt în mare”, semnalează Cornel Brișcaru.