Invazia Rusiei în Ucraina a crescut prețurile la orice, de la energie și materii prime la cereale, sporind presiunile inflaționiste la nivel mondial.
Inflația a atins cel mai ridicat nivel din ultimele decenii în multe țări și a dus la creșterea prețurilor la energie și alimente și la scăderea vizibilă a veniturilor reale ale gospodăriilor.
Presiunile asupra prețurilor – și scăderea creșterii economice – s-au intensificat, declanșate de conflict. Unii economiști se tem de o revenire la inflația cronică și la mediul recesionist din anii 1970.
Inflația ridicată rămâne extinsă din punct de vedere geografic. Prețurile de consum au început să crească chiar și în Asia, o regiune care, până de curând, a fost în mare măsură o excepție de la modelul mondial, avertizează economiștii de la Financial Times.
Cele mai recente cifre pentru majoritatea celor mai mari economii ale lumii reprezintă o lectură îngrijorătoare. Creșterea prețurilor la energie a dus la inflație în multe țări chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. Datele zilnice arată cum presiunea s-a intensificat recent pe fondul unui conflict care a determinat Europa și SUA să interzică sau să ia în considerare interdicții asupra exporturilor de energie rusească.
Inflația mai mare se extinde, de asemenea, dincolo de energie, la multe alte articole de consum, în special în țările în care cererea este suficient de puternică pentru ca întreprinderile să transfere costurile mai mari.
Creșterea prețurilor de consum reprezintă o provocare pentru băncile centrale, nu în ultimul rând pentru cele din țările G7 care au un obiectiv de stabilitate a prețurilor de aproximativ 2%.
Pentru a atinge acest obiectiv, băncile centrale pot ajusta politica monetară pentru a reduce cererea. Însă, înăbușirea cererii prin costuri de împrumut împovărătoare ar putea exacerba presiunea asupra veniturilor reale.
Scumpirile limitează ceea ce pot cheltui gospodăriile pe bunuri și servicii. Pentru cei mai puțin înstăriți, acest lucru ar putea duce la o luptă pentru a-și permite produse de bază.
Acestea au crescut vertiginos în multe țări în timpul pandemiei, stimulate de politica monetară extrem de relaxată și de programele guvernamentale de sprijinire a veniturilor.
Principala dezbatere dintre factorii de decizie politică și economiști rămâne concentrată pe cât timp va dura inflația ridicată.
În urmă cu câteva luni, mulți se așteptau ca această creștere să fie prea scurtă pentru ca politica monetară să aibă un impact semnificativ, efectul ratelor mai mari având nevoie de timp pentru a se infiltra în economii.
Cu toate acestea, conflictul din Ucraina – împreună cu semnele că presiunile inflaționiste au devenit mai extinse – au exacerbat temerile că inflația se va dovedi mai rigidă decât se spera.