Scandalul cloud-ului guvernamental, care prevede un sistem integrat de date administrat de SRI și STS, a trecut la un alt nivel. De data aceasta, pe lângă opoziția și îngrijorarea manifestată de societatea civilă, cele care s-au opus proiectului au fost chiar ministerele și instituțiile statului, care au refuzat să furnizeze Serviciului Român de Informații datele tehnice necesare dimensionării viitoarei infrastructuri.
Memorandumul avizat de SRI și STS privind măsurile de implementare a proiectului de Cloud Guvernamental, adoptat în ultima ședință de Guvern, a scos la iveală o opoziție puternică a instituțiilor statului față de acest proiect.
Astfel, specialiștii tehnici de la SRI, STS și Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), pentru dimensionarea cât mai precisă a infrastructurii informatice, au întocmit un chestionar cu un set de întrebări specifice sistemelor digitale pe care l-au trimis, oficial, unui număr de 108 autorități și instituții publice din România, precum și unor structuri aflate în coordonarea, subordonarea și sub autoritatea acestora. Obținerea și centralizarea acestor informații avea ca scop dotarea cu echipamente și licențe necesare funcționării optime a serviciilor. Șocul a fost că 25 de instituții importante au refuzat, sub diverse forme, să completeze chestionarele.
”În urma analizei datelor primite prin intermediul formularelor, șase instituții nu au completat, însă și-au motivat decizia în scris, Ministerul Afacerilor Interne a transmis că dorește purtarea unei discuții prealabile pe tema utilizării infrastructurii de Cloud Guvernamental, cinci instituții au refuzat să completeze și au motivat decizia verbal, iar patru instituții au manifestat disponibilitate, însă au completat date de test sau nu au completat”, se arată în Memorandum.
DNA nu vrea să furnizeze date în sistem
Instituțiile care au trimis notificare către ADR prin care au comunicat că nu vor completa chestionarul deoarece nu consideră necesară sau posibilă utilizarea infrastructurii cloud-ului guvernamental pentru serviciile informatice administrate au fost Agenția de Credite și Burse de Studii – ACBS (Ministerul Educației), Autoritatea Electorală Permanentă, Curtea Constituțională, Direcția Națională Anticorupție, Oficiul Național al Registrului Comerțului și Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA R.A.
Totodată, MAI a comunicat că are obiecții pe tema sistemului integrat de date în cazurile instituțiilor subordonate Arhivele Naționale, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, Direcția Generală Pașapoarte, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, Poliția de Frontieră Română, Poliția Română și Inspectoratul General pentru Imigrări. Printre instituțiile care au anunțat verbal că nu vor completa niciun chestionar se numără Academia Română, Consiliul Superior al Magistraturii, precum și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Tot în categoria opozanților s-au situat Ministerul Economiei, Ministerul Muncii, MAE și Ministerul Familiei.
Control discreționar
Conducerea Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii din România (APISSR) atrăgea atenția că Ordonanța privind operaționalizarea cloud-ului guvernamental va da control absolut și discreționar asupra softului tuturor instituțiilor și datelor tuturor cetățenilor către SRI și STS. ”Singurul scop al acestei OUG este să dea cheile tuturor sistemelor software ale statului către SRI și STS, sub acoperirea civilă a ADR. Niciuna dintre aceste instituții nu are capacitatea, nici dovedită și nici potențială, să asigure (nici măcar prin subcontractare) digitalizarea statului român. De aceea, inclusiv textul OUG nu a fost scris de politicieni sau de funcționari din Guvern, ci de oameni în haină militară”, scria Alexandru Lăpușan, vicepreședinte al APISSR.