AcasăSOCIALConsumatorii s-au obișnuit cu abundența. Efectele risipei alimentare

Consumatorii s-au obișnuit cu abundența. Efectele risipei alimentare

Producția „ just-in-time ” și distribuția alimentelor în fluxuri ar putea fi mai puțin atrăgătoare. Consumatorii s-au obișnuit cu un sentiment de abundență și, după cum au arătat întreruperile lanțurilor de aprovizionare din 2021, este ușor să te sperii de rafturile goale din supermarketuri.

Supraproducția este așadar încorporată în sistem, astfel încât o alternativă pare de neconceput, dar consecințele acestui fenomen nu au fost suficient luate în considerare.

Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), lumea risipește o treime din toate alimentele produse pentru consumul uman. Ajung deșeuri care  apar pe tot parcursul lanțului de aprovizionare, de la câmp până la depozitul de gunoi.

Pierderile de fructe și legume în sine reprezintă aproape jumătate din producția totală. Fiecare produs aruncat înseamnă o risipă de apă, pământ și combustibil.

În total, amprenta de carbon a deșeurilor alimentare a fost estimată a fi echivalentul a aproximativ 3,3 gigatone de CO2 pe an. Dacă ar fi o țară, risipa alimentară s-ar situa pe locul trei în rândul emitenților la nivel mondial, după Statele Unite și China.

Dar aceste cifre globale maschează natura fragmentată și multidimensională a problemei, notează raportul AXA Investement Manager. Când vine vorba de combaterea risipei alimentare, nu trebuie abordate centralele gigantice care emit gaze cu efect de seră, ci mai degrabă milioane de situații și tranzacții la ferme, supermarketuri, case și restaurante.

Risipirea alimentelor este un fenomen global care ia uneori forme foarte diferite. În țările mai bogate, producția a devenit treptat mai eficientă prin mecanizare și practici agricole îmbunătățite. Prin urmare, risipa tinde să apară la sfârșitul lanțului de aprovizionare, unde surplusurile ajung adesea la depozitele de gunoi.

O serie de companii oferă aplicații care urmăresc să aducă surplusul de alimente mai aproape de potențialii consumatori.

Aceste aranjamente funcționează adesea la nivel de comunitate, între indivizi, dar chiar și cele care urmăresc să reproducă ideea la nivel de restaurant și catering se luptă să atingă amploarea necesară pentru ca jucătorii economici mai mari să investească în ele.

author avatar
Radu Jacotă Redactor
409 afisari
Zenville

Ultimele știri

proger