AcasăSOCIALConsiliul Fiscal, palmă pentru Cîțu. Austeritatea nu reduce deficitul

Consiliul Fiscal, palmă pentru Cîțu. Austeritatea nu reduce deficitul

Cîțu trebuie să crească veniturile bugetare, spune Consiliul Fiscal

Reducerea cheltuielilor bugetare nu va avea ca efect reducerea deficitului, avertizează Consiliului Fiscal. Instituția arată că este nevoie de îmbunătățirea eficienței colectării, lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepțiilor și portițelor și combaterea fermă a evaziunii fiscale.

Ținta deficitului de 7% este binevenită, însă ea nu poate fi atinsă cu măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare, de genul cheltuieli de personal și asistență socială, transmite Consiliul Fiscal în analiza făcută proiectului de buget al Guvernului Cîțu. ”Procesul de consolidare fiscal-bugetară trebuie să aibă în vedere o restructurare a cheltuielilor bugetare, însă este absolut necesară creșterea veniturilor fiscale pentru a întări robustețea bugetului public având în vedere nevoi acute prezente, inclusiv în domeniul sănătății publice și educației publice ca și presiuni viitoare generate de schimbarea de climă și alte amenințări neconvenționale. Din această perspectivă este îngrijorător faptul că veniturile bugetare sunt proiectate să rămână la nivelul de 31% din PIB la finalul intervalului 2021-2023. Reducerea deficitului bugetar potrivit metodologiei naționale în perioada 2022-2024 cu 4,4 pp din PIB (de la 7,2% la 2,9%) este previzionată de Ministerul Finanțelor Publice să se realizeze aproape exclusiv prin intermediul cheltuielilor bugetare. Mai precis, cea mai mare parte a ajustării are drept surse reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal (cu 1,9 pp), a celor cu bunuri și servicii (cu 0,8 pp) și a celor cu asistența socială (cu 1,3 pp). În opinia Consiliului Fiscal, o ajustare de 4 pp din PIB a deficitului bugetar pe seama celor trei categorii de cheltuieli menționate mai sus nu este realistă. O ajustare efectuată numai pe partea de cheltuieli este foarte dificilă și este improbabil ca reducerea deficitului bugetar pe această cale să depășească 2,5 pp din PIB”, se precizează în analiza Consiliului Fiscal.

Fără creșteri ale veniturilor bugetare

Realizarea consolidării bugetare în intervalul 2021-2024 în absența creșterii semnificative a veniturilor bugetare este dificil de imaginat, arată Consiliul Fiscal. Instituția consideră că este absolut necesar ca aceste venituri să crească prin îmbunătățirea eficienței colectării, lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepțiilor și portițelor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale și a concurenței fiscale neloiale și optimizarea ratelor de impozitare/taxare. ”În ipoteza unor politici fiscal-bugetare insuficient de clare, concrete, balanța riscurilor este înclinată în direcția înregistrării unor deficite substanțial mai ridicate decât cele preconizate de proiecția fiscală/bugetară pentru perioada 2022-2024.  În esență, pe partea de cheltuieli, reducerea ponderii în PIB a acestora are loc prin înghețarea salariilor în sectorul public și renunțarea la acordarea de vouchere de vacanță, cheltuieli cu bunuri și servicii asociate pandemiei mai reduse decât în anul 2020 și o substituție a cheltuielilor de investiții din surse interne cu investiții finanțate din fonduri UE. Trebuie subliniat faptul că principalele măsuri structurale de politică fiscal-bugetară adoptate de către noul Guvern cu scopul reducerii deficitului bugetar au vizat cheltuielile bugetare, în timp ce creșterea de venituri bugetare are loc ca urmare a expirării unor măsuri temporare de amânare la plată a obligațiilor bugetare”, apreciază Consiliul Fiscal.

Datoria publică va sări de 54% din PIB

Datoria publică este proiectată pe o traiectorie ascendentă pentru următorii doi ani, estimându-se un nivel de 54,4% din PIB în 2023. ”Spre deosebire de economiile dezvoltate, România nu poate susține un nivel ridicat al datoriei publice având în vedere capacitatea limitată de finanțare pe piața internă, precum și nivelul redus al veniturilor bugetare (reprezentând în medie 31,7% din PIB pe perioada 2021-2023, potrivit estimărilor). Pe de altă parte, finanțarea pe piețele internaționale poate accentua dependența față de investitorii nerezidenți, căreia i se asociază o vulnerabilitate în creștere la șocuri de dobândă și de curs valutar, precum și o serie de incertitudini cu privire la disponibilitatea finanțării în condițiile unei eventuale creșteri a aversiunii la risc și/sau deteriorării ratingului suveran al României”, se mai arată în analiza Consiliului Fiscal.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.