Consiliul Fiscal, despre măsurile Bolojan: important e să nu se ajungă la dezordine socială

Opinia Consiliului Fiscal referitoare la măsurile de austeritate instituite de Guvernul Bolojan pare una mai degrabă favorabilă, deși admite că acestea vor provoca o sărăcire a populației și a firmelor românești. Fiecare grup social sau de interese caută să participe cât mai puțin la efortul de ajustare, susține Consiliul Fiscal, care, în premieră, omite să mai atingă subiectul optimizărilor fiscale practicate de multinaționale. Important este să nu se ajungă la blocaje și la dezordine socială, consideră Consiliul Fiscal.

Consiliul Fiscal pare să aplaude la scenă deschisă măsurile Bolojan, abandonând aparența de neutralitate și, mai ales, abandonând concentrarea pe creșterea colectării, reducerea evanizunii fiscale, atacul la grupurile de interese și condamnarea optimizărilor fiscale practicate de multinaționale, care se regăseau până acum în opiniile instituției. De data aceasta, principala preocupare a Consiliului Fiscal este să nu cumva să se ajungă la blocaje și la dezordine socială. În rest, românii trebuie să accepte măsurile extrem de dure, pentru că, altfel, este loc și de mai rău, ne spune Consiliul Fiscal.

”În societatea românească, fiecare grup social sau de interese caută să participe cât mai puțin la efortul de ajustare. Important este să nu se ajungă la blocaje, la dezordine socială. Corecția bugetară, care înseamnă reducere de absorbție internă (ce afectează venituri personale, încasări ale firmelor), este prețul pe care trebuie să îl plătim pentru a asigura sustenabilitatea datoriei publice și evita o ajustare mai severă”, se arată în opinia Consiliului Fiscal. Doar în treacăt și destul de evaziv, Consiliul precizează că nu a existat preocupare pentru creșterea veniturilor fiscale (care sunt cele mai joase din UE –cca. 27% din PIB, față de o medie de 40% în UE), pentru reducerea gap-ului la TVA. Iar dacă va exista preocupare pentru reducerea evaziunii fiscale, având în vedere deficitul de încasare al TVA de aproximativ 30%, banii încasați vor merge către creșterea cheltuielilor militare, pe care România, prin președintele Nicușor Dan, și-a asumat-o.

Nu Comisia Europeană a cerut creșterea TVA

Potrivit Consiliului Fiscal, Comisia Europeană, precum și Banca Mondială și FMI, au cerut României introducerea impozitului progresiv și creșterea cotei unice, care se regăsesc în marea majoritate a statelor UE, însă Guvernul Bolojan a refuzat, preferând să ia măsuri precum creșterea TVA și a altor taxe și impozite și reduceri de cheltuieli. Consiliul Fiscal apreciază că adoptarea unui pachet consistent de măsuri pentru corecția dezechilibrului bugetar reprezintă o urgență absolută, deoarece, în lipsa unui pachet de măsuri credibil, ferm, riscul blocării accesului la finanțare și refinanțare devine iminent. Pe lângă măsurile prevăzute în cadrul acestui pachet de măsuri, având în vedere angajamentele asumate în cadrul PNRR și în cadrul PBS, în 2026, este probabilă și o reașezare a modului de calcul a impozitului pe proprietate și introducerea unei taxe de mediu pentru mijloacele de transport, arată Consiliul Fiscal, care consideră că ambele măsuri ar avea un efect pozitiv suplimentar asupra traiectoriei veniturilor bugetare.

Ne așteaptă ani de austeritate

Cheltuielile nete au crescut mult mai rapid decât traiectoria agreată în Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu, conducând la un deficit public ridicat și persistent și punând în pericol corectarea deficitului excesiv al României. În acest context, având în vedere derapajul semnificativ de la traiectoria de consolidare bugetară stabilită prin Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu (care prevedea o țintă de deficit bugetar ESA de 7% în anul 2025), riscul de retrogradare a ratingului suveran (cu consecințe importante asupra accesului pe piețele internaționale și asupra costurilor de finanțare), precum și mediul internațional nefavorabil, marcat de instabilitate, conflicte comerciale și armate, adoptarea unui pachet consistent de măsuri pentru corecția dezechilibrului bugetar este absolut necesară, semnalează Consiliul Fiscal. Potrivit acestuia, în Planul Bugetar-Structural Național, convenit de România cu Comisia Europeană, punctul de plecare pentru consolidarea fiscală ar fi trebuit să fie un deficit bugetar de 7,9% din PIB în 2024 (în 2024, valoarea deficitului a fost de 9,3%), ceea ce face ca procesul de ajustare să fie mai sever în următorii ani.