România va construi un sistem NATO de conducte petroliere pentru a asigura aprovizionarea cu carburanți pentru operațiile militare multinaționale care se vor defășura pe teritoriul național. Bugetul alocat Ministerului Apărării pe următorii patru ani este unul uriaș, depășind 120 miliarde de lei.
Armata va beneficia de fonduri bugetare uriașe în următorii patru ani, obiectivul principal fiind achizițiile militare majore, precum și construcția unor facilități pentru NATO pe teritoriul țării noastre. În timp ce țările dezvoltate se zbat să depășească criza economică profundă provocată de pandemie, România se concentrează pe pregătirile pentru război. În acest sens, obiectivul principal al Armatei Române este de a facilita dislocarea rapidă și de a asigura intrarea în luptă, pe teritoriul României sau în vecinătatea acestuia, a forțelor aliate, iar după preluarea responsabilității operaționale privind apărarea comună de către autoritățile NATO, de a participa decisiv la operația de apărare a țării și restabilire a suveranității și integrității teritoriale a statului român, potrivit Cartei Albe a Apărării, prezentată Guvernului de MApN.
Printre măsurile anunțate în acest document se numără și extinderea și operaționalizarea pe teritoriul României a unui sistem NATO de conducte petroliere care să asigure un flux sustenabil de aprovizionare cu carburanți pe timpul operațiilor multinaționale desfășurate pe teritoriul național. Totodată, se va urmări dezvoltarea capabilităților NATO pe teritoriul României prin Programul NATO de Investiții în Securitate, realizarea în mod eșalonat a stocurilor de luptă, pe clase de materiale și la un nivel corespunzător cerințelor operaționale, precum și operaționalizarea capabilităților funcționale pentru primirea, staționarea și dislocarea forțelor NATO și aliate care intră, staționează, desfășoară operații sau se află în tranzit pe teritoriul național.
Acțiuni pentru combaterea neîncrederii populației
Potrivit Cartei Albe a Apărării, o provocare cu incidență asupra domeniului politico-militar o reprezintă continuarea acțiunilor informative ostile, derulate atât în scopul influențării percepției sociale și afectării încrederii populației în instituțiile statului, cât și pentru obținerea de informații necesare pentru influențarea procesului decizional. ”Tehnologiile emergente și disruptive remodelează mediul acțiunilor militare, adăugând, pe lângă amenințările convenționale, amenințări cibernetice și hibride, cu factor mare de multiplicare, generat de tendința exponențială a evoluției tehnologice (inteligența artificială, megadate,tehnologia cuantică, drone, etc.), impunând adaptarea organismului militar pe aceste noi coordonate. Totodată, evoluțiile cu implicații de ordin securitar, accentuate de pandemia de Covid-19, din domeniul gestionării riscurilor și amenințărilor din mediu virtual, ne impun, cu necesitate, crearea și dezvoltarea de capabilități specializate, la nivelul Forțelor Armate, pentru contracararea agresiunilor informaționale, a propagandei cu scop destabilizator și campaniilor de tip hibrid”, se arată în documentul citat.
Războiul și mass-media
Pandemia catalizează vizibil concentrarea statelor asupra problemelor naționale, indiferent că ele sunt de natură sanitară, economică sau militară, susțin reprezentanții MapN. ”Din punct de vedere al țării noastre, se constată diversificarea paletei de amenințări, care produc efecte specifice ale confruntării și surprinderii strategice. Dezvoltarea tehnologică generează modalități de desfășurare a conflictelor în zone noi, reale (zona arctică, spațiul cosmic) sau virtuale (rețele de socializare, mass-media). Dacă tehnologia actuală permite preluarea unor sarcini de luptă de către drone, roboți sau alte mașini inteligente, fapt care ar putea duce la micșorarea numărului de victime umane, războiul cibernetic poate avea consecințe semnificative asupra unor populații însemnate, atât prin dezinformare,cât și prin afectarea infrastructurii critice”, se precizează în Carta Albă a Apărării.