Sistemul de salarizare din justiție a fost făcut praf și pulbere, probabil în mod deliberat, astfel că salariile s-au stabilit de către instanțe, în urma sutelor de procese intentate de salariați, care și-au obținut, cu ajutorul judecătorilor, peste 50 milioane de lei în plus. Curtea de Conturi a cerut analiza salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare și a sporurilor aferente acordate întregului personal din cadrul Ministerului Justiției și al instituțiilor subordonate/aflate în coordonare, din punct de vedere al legalității, precum și o nouă lege a salarizării în acest sector.
Curtea de Conturi a depus eforturi uriașe să deslușească încrengătura din sistemul de salarizare aferent Ministerului Justiției și instituțiilor subordonate, după ce drepturile obținute de funcționari în instanță au provocat pagube uriașe în bugetul de stat. În fapt, profitând de neclarități în legislație, instanțele s-au pronunțat în favoarea funcționarilor publici din sistemul de justiție, stabilind ele însele alte niveluri de salarizare și sporuri în plus, prin decizii care au devenit obligatorii.
Conform datelor și informațiilor furnizate de Ministerul Justiției, raportate prin situațiile financiare încheiate la 31.12.2023, datoriile reprezentând drepturi de natură salarială restante stabilite prin acte administrative de salarizare și prevăzute în hotărâri judecătorești au fost în sumă totală de 50.339.211 lei (inclusiv accesorii), se arată într-un raport al Curții de Conturi.
Potrivit acestuia, ultraactivarea sau prelungirea efectelor unor legi după abrogarea acestora pentru executarea dispozițiilor hotărârilor judecătorești (OUG nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, OG nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției și Legea nr. 327/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din serviciile de probațiune) a determinat activarea unui mecanism de acordare a unor drepturi salariale care, deși nu mai erau prevăzute în lege, au continuat să fie aplicate.
Generozitate în deciziile instanțelor
Prin sentințe judecătorești, instanțele de judecată au stabilit în favoarea funcționarilor publici procentul de acordare a suplimentului de post – 25% și a suplimentul corespunzător treptei de salarizare – 25% – elemente constitutive ale venitului salarial, fără ca nivelul acestora să fie stabilit prin acte normative specifice, arată Curtea de Conturi.
Hotărârile definitive pronunțate de instanțele de judecată au avut impact asupra modului de stabilire, prin acte administrative, a drepturilor salariale ale personalului stabilite pe baza VRS (valoare de referință sectorială), ca de exemplu: soluționarea litigiilor și pronunțarea hotărârilor definitive s-a realizat în timp la momente diferite, iar aplicarea acestor sentințe judecătorești s-a realizat etapizat, în perioade de timp diferite funcție de resursele bugetare disponibile, ceea ce a generat niveluri diferite ale salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare, soluționarea în instanță a litigiilor având drept obiect drepturi salariale antrenează fonduri publice suplimentare, generate de plata accesoriilor de natura dobânzilor penalizatoare și de actualizarea sumelor datorate cu rata inflației, precum și practica neunitară sau pronunțarea unor soluții diferite pentru litigiile care au avut același obiect al cauzei.
Se cere o nouă lege
În urma auditului, Curtea de Conturi a cerut Ministerului Justiției analiza salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare și a sporurilor aferente, acordate întregului personal din cadrul Ministerului Justiției și al instituțiilor subordonate/aflate în coordonare, din punct de vedere al legalității și respectării principiului egalității, în contextul în care sunt necesare instrumente de ordin legal care să asigure o abordare și aplicare unitară a salarizării și respectării principiului egalității. Totodată, până la sfârșitul lunii iunie 2025, Ministerul Justiției trebuie să inițieze demersuri pentru promovarea unui proiect de lege a salarizării specifice domeniului justiției, precedată de o evaluare care să evidențieze veniturile salariale corespunzătoare fiecărei categorii profesionale din acest domeniu.