Concluzia DGA. Măsurile anticorupție la MAI nu se pot aplica

Planul de integritate pentru implementarea Strategiei anticorupție la MAI nu poate fi aplicat. Cel puțin aceasta este concluzia DGA, care a arătat că măsurile nu pot fi puse în practică din cauza lipsei finanțării, a resurselor umane și, mai ales, din cauza interesului scăzut existent atât la nivelul structurilor de execuție, cât și al celor de conducere. În ce privește dotarea cu body-cam a polițiștilor de frontieră, de exemplu, aceasta nu se poate realiza din cauza reticenței autorităților din țările vecine, susține DGA.

Pentru fiecare măsură din Planul de integritate care ar trebui să implementeze Strategia anticorupție 2022-2025 la MAI, DGA a găsit și un motiv pentru care aceasta nu se poate aplica. Chiar dacă motivele sunt trecute la categoria riscuri, se pare că problemele sunt sistemice.

Astfel, măsurile de evaluare a planului și de monitorizare a riscurilor de corupție sunt demersuri formale, în absența aplicării efective a metodologiei de evaluare a riscurilor. Identificarea, evaluarea și raportarea unitară a incidentelor de integritate pot eșua din cauza identificării greșite a faptelor ca incidente de integritate, susține DGA. O utilizare intensivă a noului portal al Strategiei Naționale Anticorupție, pentru creșterea gradului de informare a publicului despre monitorizarea implementării acesteia nu este posibilă, din cauza funcționării deficitare a portalului, a accesului limitat la internet și a lipsei de acuratețe a datelor încărcate.

În ce privește măsurile de îmbunătățire a criteriilor de selecție, promovare și/sau recompensare a persoanelor aflate în funcții publice, prin consolidarea garanțiilor de integritate, luând în calcul inclusiv abaterile de la normele etice, acestea sunt imposibil de aplicat din cauza nealocării resurselor umane și financiare necesare. La capitolul creșterii gradului de conștientizare anticorupție în rândul personalului MAI prin activități de informare și instruire anticorupție, în afara lipsei resurselor financiare și umane, DGA consideră că interesul pentru elaborarea unor materiale de specialitate este scăzut.

Lipsă de personal la testarea integrității

Testarea integrității profesionale a personalului MAI este împiedicată și ea de lipsa resurselor umane și financiare necesare. Nici protecția efectivă a cetățenilor care sesizează presupuse incidente de integritate săvârșite de personalul MAI nu este posibilă, DGA semnalând că măsurile de protecție nu se aplică din cauza lipsei de personal și a resurselor financiare. Totodată, un impediment este reprezentat și de necorelarea datelor referitoare la sesizările care s-au aflat pe circuitul de soluționare al mai multor instituții.

În privința măsurii de formare a unei culturi civice de confruntare a fenomenului corupției „mici”, de la nivelul MAI, inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii (de exemplu, social media, podcast, SMS), aceasta nu poate fi aplicată din motive legate de nealocarea resurselor umane și financiare necesare, de neimplicarea cetățenilor în demers, de accesul limitat la internet și de lipsa specialiștilor în domeniul comunicării online. De asemenea, din cauza resurselor umane insuficient pregătite din punct de vedere profesional, valorificarea rezultatelor activităților structurilor de control intern prin sesizarea organelor judiciare competente nu poate fi făcută corespunzător, consideră DGA.

Nu vor ceilalți

Revizuirea cadrului legal privind utilizarea camerelor de corp de către polițiștii de frontieră pe timpul desfășurării serviciului și efectuarea de controale inopinate împreună cu autoritățile similare din statele vecine nu pot fi realizate din cauza nealocării resurselor umane și financiare necesare, dar, mai ales, a reticenței autorităților din statele vecine în realizarea acestor activități, potrivit DGA. Pe de altă parte, promovarea unui rol activ al României în cadrul inițiativelor regionale și internaționale anticorupție și îmbunătățirea schimbului de informații și cooperării cu autoritățile și structurile similare din alte state nu sunt nici ele posibile, dat fiind rezervele celorlalte state membre cu privire la activitatea României în acest domeniu, la care se adaugă  neimplementarea recomandărilor internaționale adresate țării noastre și comunicarea incompletă sau tardivă a răspunsurilor la solicitările transmise de organizații internaționale.