AcasăSOCIALComisia Națională de Prognoză aruncă bomba: din 2025, salariul mediu net va...

Comisia Națională de Prognoză aruncă bomba: din 2025, salariul mediu net va depăși 1.000 de euro

Dumitru Costin, președintele BNS: ”Contractele colective de muncă vor duce la creșterea salariilor”

Ultimul document emis în această lună de Comisia Națională de Prognoză arată că salariul mediu net va crește în România de la 3.081, în 2022, la 5.071 lei, în 2025 și la 5.451 lei în 2026. Sindicaliștii de la BNS susțin că această majorare semnificativă va fi posibilă datorită obligativității încheierii de contracte colective de muncă, acestea interzicând acordarea salariilor minime pentru muncitorii calificați, care primesc acum salarii la gri.

Potrivit proiecţiei principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial 2022-2026, realizată de Comisia Națională de Prognoză în această lună, salariile românilor ar urma să crească spectaculos. Astfel, dacă în 2022 salariul mediu net era de 3.081, acesta va ajunge în 2023 la 4.235 lei, la 4.686 lei în 2024, la 5.071 lei în 2025 și la 5.451 lei în 2026. În 2026, cele mai mari salarii medii nete se vor înregistra în regiunile București-Ilfov, 7.195 lei, în Vest, 5.333 lei și în Nord-Vest, 5.168 lei. La polul opus se vor afla regiunile Sud-Est, cu doar 4.573 lei, Sud-Muntenia , cu 4.682 lei și Sud-Vest Oltenia, 4.780 lei.

În clasamentul orașelor, cel mai bine vor câștiga angajații din București, cu un salariu mediu net în 2026 de 7.519 lei, urmați de cei din Cluj, 6.604 lei și de cei din Timișoara, 6.256 lei. Cei mai săraci vor fi angajații din Teleorman, care vor ajunge în 2026 abia la un salariu mediu net de 3.913 lei, urmați de cei din Vrancea, 4.167 lei și de cei din Botoșani, 4.179 lei. PIB-ul va crește și el, conform prognozei economice, de la 1.396,2 miliarde de lei în 2022, la 1.998,3 miliarde de lei în 2026. Cea mai mare contribuție la PIB-ul național o vor avea Capitala, cu 493,1 miliarde de lei, urmată, la mare distanță, de Cluj, cu 105,4 miliarde de lei , și de Timișoara, cu 92,8 miliarde de lei. De cealaltă parte, cele mai mici contribuții la PIB le vor avea, în 2026, Covasna, cu 15,4 miliarde de lei, Mehedinți, cu 15,8 miliarde de lei și Tulcea, Giurgiu și Sălaj, cu contribuții în jurul cifrei de 16 miliarde de lei. Prognoza arată o adâncire a decalajelor în dezvoltarea regiunilor, care se va reflecta și în diferența dintre veniturile românilor din zonele bogate și din zonele sărace ale țării.

Vin contractele colective

Sindicaliștii de la BNS susțin că aceste majorări salariale prognozate vin din estimarea unei creșteri economice în următoarea perioadă, deși acest lucru nu s-a întâmplat, de-a lungul timpului, decât într-o foarte mică măsură. Pentru anul 2023, creșterea salariului mediu net vine din faptul că a crescut salariul minim la 3.000 de lei brut și că s-a acceptat continuarea completării veniturilor salariale din sectorul bugetar, pentru că 10% înseamnă foarte mult la salariile bugetarilor, ne spune Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical (BNS). ”Prognoza de creștere semnificativă a salariilor în următorii ani s-a mai bazat pe faptul că, odată cu schimbările legislative făcute la sfârșitul anului trecut, potrivit Directivei europene, se vor relansa negocierile colective în economie. Salariații se vor putea organiza și vor putea negocia salariile, ceea ce până acum nu s-a întâmplat, cel puțin în ultimii 11 ani. România este obligată, prin Directiva europeană, să aibă un grad de acoperire în economie de 80% pentru contractele colective de muncă”, ne-a declarat Dumitru Costin, președintele BNS.

Dispare munca la gri

Astăzi avem foarte mulți angajați la gri, care sunt plătiți în acte cu salariul minim și primesc restul de bani în plic, semnalează sindicaliștii, iar reapariția contractelor colective la nivel sectorial și la nivel de unitate va stopa această practică. ”Până în 2011 aveam contracte colective de muncă în care se stabileau anumite condiții minime obligatorii. De exemplu, salariul minim putea fi acordat doar pentru o muncă necalificată. Dacă organigrama companiei avea nevoie de muncitori calificați, nu puteai să-i plătești cu mai puțin de 1,2 salariul minim, dacă voiai să ai maiștri, tehnicieni, coeficientul era de 1,4, iar la ingineri era un coeficient de 1,8 și chiar 2. După ce au dispărut aceste contracte colective, a crescut numărul angajaților plătiți cu salariul minim”, ne-a mai precizat președintele BNS, Dumitru Costin.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.