Politicienii aflați la conducerea țării au insinuat că majorarea TVA ar fi fost ”împinsă” chiar de Comisia Europeană, nemulțumită de planul de măsuri inițial, cu care s-au prezentat la Bruxelles. Asta înseamnă că aceeași Comisie ne vrea și mai săraci, având în vedere că în raportul de țară pentru România atrăgea atenția că avem un nivel de trai extrem de scăzut, dat fiind proporția ridicată a persoanelor cu venituri salariale mici și cel mai mare procent din UE de persoane în risc de sărăcie.
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat că, inițial, guvernanții s-au prezentat în fața Comisiei Europene cu un pachet care nu conținea creșterea TVA și nici încasări mai mari din CASS, dar că au fost obligați să se întoarcă cu un alt pachet. Adică, vezi Doamne, nu Nicușor Dan este de vină, ci Ursula, care tocmai a trecut neșifonată de moțiunea de cenzură. Asta ar însemna însă că Ursula ne vrea și mai săraci, după ce ultimul raport de țară al Comisiei Europene tocmai își exprima îngrijorarea față de nivelul de sărăcie la care au ajuns românii.
Astfel, în raport se arată că, în pofida creșterii rapide a veniturilor, inegalitățile în materie de venituri rămân relativ ridicate. În 2024, venitul segmentului cel mai bogat de 20 % din populație a fost de 4,62 ori mai mare decât cel al segmentului cel mai sărac de 20 %. ”Printre principalii factori care determină inegalitățile se numără o proporție ridicată a persoanelor cu venituri salariale mici, combinată cu o acoperire scăzută a negocierilor colective și un sistem încă slab de redistribuire a veniturilor. Efectele impozitelor și ale prestațiilor sociale asupra reducerii inegalităților pot fi îmbunătățite. Printre alți factori determinanți majori se numără accesul insuficient la o educație de calitate, în special în rândul familiilor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, nivelul scăzut de instruire și participarea scăzută pe piața forței de muncă”, se precizează în raportul Comisiei.
Cade și mitul asistaților social
Sistemul de protecție socială prezintă lacune în materie de adecvare și acoperire, a semnalat Comisia Europeană. Cheltuielile cu prestațiile de protecție socială sunt printre cele mai scăzute din UE (16,0 % față de 26,8 % din PIB în 2023), în special în ceea ce privește asistența socială și indemnizațiile de șomaj. În 2022, gospodăriile cu prestații de venit minim au avut un venit net de doar 9,9 % din pragul AROP (risc de sărăcie sau de excluziune socială) și doar 7,8 % din venitul net al unui lucrător cu salarii mici (UE: 55,6 % și, respectiv, 46,1 %). În plus, doar 7,9 % dintre șomeri (pentru mai puțin de 12 luni) au primit prestații în 2023 (UE: 36,3 %).
Capacitatea limitată a sistemului de a atenua riscurile de sărăcie înseamnă că există în continuare posibilități de creștere atât a eficienței, cât și a eficacității transferurilor sociale. În 2024, impactul transferurilor sociale (cu excepția pensiilor) asupra reducerii sărăciei a fost printre cele mai scăzute din UE, situându-se la mai puțin de jumătate din media UE (18,8 % față de 34,4 %) și cu 3,2 puncte procentuale mai mult decât în 2023. Lucrătorii cu forme atipice de ocupare a forței de muncă (inclusiv lucrătorii ocazionali și sezonieri) și lucrătorii independenți beneficiază de o protecție socială limitată și se confruntă cu rate foarte ridicate ale sărăciei și ale deprivării materiale și sociale. Se pot întreprinde acțiuni suplimentare de consolidare a accesului la protecție socială, în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 2019 privind accesul la protecție socială pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independent, se mai precizează în raportul de țară.
Venitul minim, inadecvat
Luarea unor măsuri suplimentare de asigurare a unui grad sporit de adecvare a sistemelor de venit minim ar contribui la asigurarea unui venit minim adecvat, întrucât nivelul va rămâne cu mult sub media UE în raport cu pragul național de sărăcie, și ar asigura incluziunea activă, astfel cum se prevede în recomandarea Consiliului cu privire la această chestiune, consideră Comisia Europeană. Mai mult, în 2024, țara avea unul dintre cele mai mari procente de populație expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială (AROPE) din UE, cu disparități regionale semnificative. În plus, există în continuare disparități puternice între mediul rural și cel urban în ceea ce privește riscul de sărăcie sau de excluziune socială, orașele înregistrând un procent de 14,3 %, în timp ce zonele rurale se confruntă cu o rată de trei ori mai mare, și anume de 41,7 %. Rata AROPE variază de la 21,3 % în regiunea Vest la 39,7 % în regiunea Sud-Est, comparativ cu 12,0 % în regiunea Capitalei.