La o benzinărie din apropierea aeroportului din Köln, Bernd Mueller privește cum cifrele urcă rapid pe pompă: 22 de euro (23 de dolari), 23 de euro, 24 de euro.
„Nu-mi permit să fac un plin. Voi scăpa de mașina mea în octombrie sau noiembrie”, a declarat el pentru AP.
În întreaga lume, șoferi precum Mueller își regândesc obiceiurile și finanțele personale pe fondul creșterii galopante a prețurilor la benzină și motorină, alimentate de războiul Rusiei din Ucraina și de revenirea globală după pandemia Covid-19.
Prețurile la energie sunt un factor cheie al inflației care crește la nivel mondial și scumpește costul vieții.
Un șofer de motocicletă-taxi din Vietnam își dezactivează aplicația de ride-hailing în loc să consume combustibil prețios în timpul blocajelor de la orele de vârf.
O familie franceză își reduce ambițiile pentru o vacanță în luna august. Un grafician din California ia în calcul prețul benzinei în nota de plată pentru o ieșire în oraș. O mamă din Roma, calculând costul deplasării cu mașina a fiului ei în tabără, anulează o seară la restaurant.
Într-un protest deja clasic în Europa de Vest, românii au cumpărat benzină și motorină de maxim un leu, pentru a nu avantaja stațiile peco.
În Manila, Ronald Sibeyee obișnuia să consume zilnic motorină în valoare de 900 de pesos (16,83 dolari) pentru a face să funcționeze jeepney-ul său, un vehicul decorat în culori populare pentru transportul public din Filipine. Acum plătește 2.200 de pesos (41,40 dolari).
Pentru milioanele de oameni care nu au acces la un mijloc de transport public adecvat sau care nu pot renunța la mașină, soluția este să strângă din dinți și să plătească, reducând în același timp costurile din alte părți.
Prețul benzinei și al motorinei este o ecuație complexă a costului țițeiului, a taxelor, a puterii de cumpărare și a bogăției fiecărei țări, a subvențiilor guvernamentale, acolo unde acestea există, precum și a reducerii operate de intermediari, cum ar fi rafinăriile.
Prețul petrolului este exprimat în dolari, astfel încât, dacă o țară este importatoare de energie, rata de schimb joacă un rol – euro, care a scăzut recent, a contribuit la creșterea prețurilor la benzină în Europa.
De asemenea, există adesea factori geopolitici, cum ar fi războiul din Ucraina. Cumpărătorii care evită barilul rusesc au zdruncinat piețele energetice care se confruntă deja cu o aprovizionare redusă.
Există un preț global al petrolului – în jur de 110 dolari pe baril – dar nu există un preț global la pompă din cauza taxelor și a altor factori.
Dinamită politică
Prețurile la pompă pot fi dinamită politică. Președintele american Joe Biden a făcut presiuni pentru ca Arabia Saudită să pompeze mai mult petrol pentru a contribui la scăderea prețurilor la benzină, hotărând să se deplaseze în regat luna viitoare, după ce alianța OPEC+ condusă de saudiți a decis să crească producția.
SUA și alte țări au eliberat, de asemenea, petrol din rezervele lor strategice, ceea ce ajută, dar nu este decisiv.
În Germania, guvernul a redus taxele cu 35 de eurocenți pe litru la benzină și cu 17 cenți la motorină, dar prețurile au început curând să crească din nou. În întreaga Europă politicienii se tem de mișcări sociale.
Se întrevede vreo ușurare?
Multe lucruri depind de modul în care războiul din Ucraina afectează piețele globale de petrol. Analiștii spun că este aproape sigur că o parte din petrolul rusesc va fi pierdut pe piețe, deoarece Uniunea Europeană, cel mai mare și cel mai apropiat client al Rusiei, a promis că va pune capăt majorității achizițiilor de la Moscova în termen de șase luni.
Între timp, India și China cumpără mai mult petrol rusesc. Europa va trebui să se aprovizioneze din altă parte, de exemplu de la exportatorii din Orientul Mijlociu. Dar OPEC+, din care face parte și Rusia, nu reușește să își îndeplinească obiectivele de producție.
UE se arunca singura cu capul in zid! Rusia nu e deranjata de reducerea cantitatilor de petrol si gaze cumparate de Europa, si-a gasit alte piete pe care vinde si e bine-mersi. Cei care sufera suntem noi, europenii.