Colectare catastrofală la ANAF. Cum se evaporă banii instituției

ANAF a reușit ”performanța” uluitoare să colecteze în primele luni ale anului cu 20 de miliarde de lei mai puțin, a anunțat Ministerul Finanțelor. O parte din rețeta ”succesului” a fost descrisă în raportul Curții de Conturi la această instituție, unde Direcția Generală a Vămilor a făcut totul ca să nu încaseze bani la bugetul de stat.

Rateurile pe care le-a dat ANAF la colectarea banilor pentru bugetul de stat au fost înregistrate la toate departamentele. Pe lângă deficiențele majore de la Antifraudă, Direcția Marilor Contribuabili și la Contribuabili Nerezidenți, Curtea de Conturi a depistat cam aceeași lehamite și la Direcția Generală a Vămilor.

O problemă cu consecințe grave a fost aceea că Direcția Generală a Vămilor nu a transpus în legislația națională, nici în anul 2021, prevederile Convenției cu privire la asistența reciprocă și cooperarea între administrațiile vamale ale UE, deși în baza prevederilor Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, Direcția Generală a Vămilor a fost desemnată ca autoritate competentă pentru aplicarea acestei convenții. Totodată, sistemul de monitorizare și securitate a transporturilor rutiere de mărfuri nu a funcționat nici în anul 2021 la nivelul Direcției Generale a Vămilor, situație ce contravine normelor tehnice privind utilizarea acestui sistem, aprobate prin Ordinul nr. 1339/2008 emis de președintele ANAF.

”Ca urmare a evaluării activității de supraveghere a operațiunilor cu produse accizabile aflate în regim suspensiv de la plata accizei, în aplicația EMCS-RO (Excise Movement and Control System – Sistemul de Control al Mişcărilor cu Produse Accizabile) au fost identificate 18 situații pentru care operațiunile trebuiau închise manual sau oprite, însă produsele aferente acestor operațiuni au ieșit de pe teritoriul Uniunii Europene. Sistemul de radiocomunicații TETRA Motorola (terminabile portabile și mobile) nu a funcționat, ceea ce a condus la desfășurarea unei activități ineficiente a autorității vamale în lupta de combatere a fraudelor vamale și de creștere a gradului de colectare a veniturilor provenind din accize, impozite și taxe datorate bugetului de stat în cadrul operațiunilor de vămuire”, potrivit Curții de Conturi.

În locuri călduțe se doarme bine

Verificările au scos la iveală că la Direcția Regională Vamală Cluj au fost stabilite și transmise eronat la autoritatea fiscală teritorială competentă sume reprezentând accize care pot fi restituite în urma depunerii unei cereri de restituire pentru produsele livrate intracomunitar. Tot eronat au fost stabilite accizele datorate în cazul unor mărfuri neunionale (țigarete) confiscate și accesorii de întârziere aferente datoriei vamale prin aplicarea procentelor la o datorie vamală mai mică decât cea constatată. Atribuțiile cu privire la suspendarea/revocarea autorizațiilor emise pentru operatorii economici plătitori de accize nu au fost îndeplinite în situația în care aceștia au înregistrat întârzieri mai mari de 30 de zile la plata altor obligaţii fiscale de natura celor administrate de ANAF, iar în unele cazuri, organele vamale nu au urmărit produsele plasate în regim de perfecționare activă, consecința acestei deficiențe fiind nestabilirea și nerecuperarea TVA-ului pentru produsele transformate, secundare, care nu au făcut obiectul reexportului la închiderea regimului special.

Valori subevaluate

Controalele Curții de Conturi au mai evidențiat că au fost puse în liberă circulație mărfuri a căror valoare de tranzacție a fost subevaluată, fără să fie supuse controlului vamal, ceea ce a condus la nestabilirea și neîncasarea de taxe vamale și TVA. ”La nivelul structurilor teritoriale ale ANAF au fost efectuate 46 de misiuni de audit de conformitate, care au vizat modul în care acestea au respectat prevederile legale privind formarea, evidențierea, urmărirea și încasarea veniturilor Bugetului general consolidat administrate de ANAF. În urma verificărilor au fost constatate 703 abateri de la legalitate și regularitate, care au constat în  prejudicii de recuperat în sumă de 710 mii lei, venituri suplimentare în sumă de 628.944 mii lei și abateri financiar-contabile și fiscale în sumă de 6.673.388 mii lei”, se mai precizează în raportul Curții de Conturi.