Statisticile elaborate de Registrul Comerțului arată că 20.000 de firme românești s-au închis în primele opt luni ale anului trecut, estimându-se până în prezent un total de peste 30.000 de agenți economici dispăruți de pe piață. Totodată, în doar șase luni din anul 2021 s-au înregistrat 3.000 de proceduri de insolvență, numărul total al acestora fiind de peste 7.000.
Potrivit statisticilor de la Registrul Comerțului, în primele opt luni ale anului 2021, au dispărut peste 20.000 de firme. Astfel, cel mai mare număr de radieri a fost înregistrat în domeniile comerțul cu ridicata și amănuntul și repararea autovehiculelor și motocicletelor – 11.517 firme, ceea ce înseamnă o creștere de 33,18% față de aceeași perioadă a anului 2020.
Pe locurile următoare s-au situat construcțiile, sector din care au dispărut 3.926 de societăți, creșterea față de 2020 fiind de 29,87%, activitățile profesionale, științifice și tehnice, de unde au fost radiate 3.550 de firme, cu 31,04% mai multe ca în 2020, și industria prelucrătoare, sector în care s-au închis 3.386 de companii, cu peste 31% mai mult ca în anul anterior.
În ce privește insolvența, peste 3.000 de proceduri noi de insolvență s-au deschis numai în primele șase luni ale anului 2021, cu 23% mai multe față de nivelul înregistrat în același interval al anului 2020. Datele statistice se regăsesc într-un proiect de lege depus la Senat, prin care se cere abrogarea măsurii de interdicție de a contesta suspendarea activității pentru firmele care repetă încălcarea măsurilor instituite de Legea 55/2020, pentru diminuarea efectelor pandemiei de Covid-19. Deputații anulează, astfel, articolul 68 întrodus prin Legea 251/2021, prin care se precizează că plângerea împotriva procesului verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii nu suspendă executarea sancțiunii complementare, de închidere a activității.
Închiși fără drept de apel
Parlamentarii sesizează discriminarea și neconstituționalitatea aplicării unor astfel de măsuri agenților economici fără a le da posibilitatea acestora să le conteste. Prin proiectul de lege, parlamentarii vor să elimine punerea în imposibilitatea de a suspenda executarea în caz de contestare, posibilitate acordată de lege tuturor celorlalte categorii de contravenienți.
”Prezumția de nevinovăție constituie garanția procesuală principală a dreptului de apărare. În contextul în care operatorul economic sancționat nu vrea decât să-și dovedească nevinovăția folosind toate pârghiile legale, considerăm că este nelegitimă și inechitabilă restrângerea acestui drept, pe care îl au toți ceilalți contravenienți, de suspendare a executării, în condițiile în care de doi ani situația operatorilor economici este oricum extrem de precară, înregistrându-se un număr record de dosare de dizolvare și lichidare pe rolul instanțelor competente”, precizează deputații.
Abuzuri și mită
Deputații mai arată că a fost identificat un real pericol, având în vedere posibilitatea comiterii de abuzuri de către agenții constatatori, tocmai pentru a obține mită de la agenții economici.
”S-a creat un cadru favorabil pentru săvârșirea infracțiunilor de dare și luare de mită, având în vedere că agentul economic, disperat și oricum sufocat de o situație financiară precară, va încerca să apeleze la măsuri extreme, ca de exemplu mituirea agentului constatator, astfel încât să evite închiderea activității. Pe de altă parte, agentul constatator poate profita de această poziție pentru a pretinde mită. În alte state europene măsurile luate în timpul pandemiei au fost și sunt în sensul încurajării și susținerii activităților operatorilor economici. Dispozițiile articolului 65 sunt menite în acest moment să creeze instabilitate economică, un mediu descurajant și ostil activității operatorilor economici și, totodată, creează o atmosferă de neîncredere în instituțiile statului”, se mai stipulează în fundamentarea proiectului legislativ.