Primăria Sectorului 1 și mediul academic promovează clădirile de patrimoniu din această zonă administrativă, veritabile perle arhitectonice ale Bucureștiului Interbelic. Administrația locală a Sectorului 1, prin Centrul Cultural, în colaborare cu Academia Română și Asociația Arcatech, a organizat astăzi, în Aula Bibliotecii Academiei Române, din Calea Victoriei nr. 125, simpozionul „Un patrimoniu pentru generații”, proiect cultural care are ca scop promovarea patrimoniului consolidat al Sectorului 1, din perioada interbelică, demonstrând rolul acestuia în dezvoltarea societăţii românești.
Despre arhitectura, istoria și importanța edificiilor de patrimoniu din Sectorul 1 au susținut prezentări în cadrul simpozionului: Prof. dr. Acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședintele Academiei Române, Prof. Dr. Arh. Augustin Ioan, Prof. Dr. Arh. Mihaela Criticos, Prof. Dr. Arh. Tiberiu Florescu și primarul Sectorului 1, Dan Tudorache.
Cu această ocazie, edilul Dan Tudorache a ținut să sublinieze importanța și valoarea patrimoniului existent în Sectorului 1, veritabilă perlă culturală și arhitectonică a Bucureștiului, precum și necesitatea promovării acestuia.
“Sunt onorat să fiu împreună cu dumneavoastră la un astfel de eveniment care are ca scop prezentarea clădirilor de patrimoniu din Sectorul 1. În această zonă administrativă avem multe clădiri frumoase și valoroase, dar de multe ori trecem zilnic pe lângă ele fără să le știm istoria. Noi, Primăria Sectorului 1, vrem să promovăm, să păstrăm, să conservăm și să protejăm averea generațiilor trecute, a generațiilor actuale si-a generațiilor viitoare! În viitorul an școlar, expoziția va călători prin toate școlile și liceele din Sectorul 1, iar diverși oameni de cultură o vor explica pe îndelete”, a declarat Primarul Sectorului 1, Dan Tudorache.
La rândul său, Prof. dr. Acad. Răzvan Theodorescu a declarat: ”Mă bucur că, împreună cu Primăria, am făcut această dezbatere despre patrimoniul arhitectural al Sectorului 1. Regăsim aici artere, clădiri și monumente de o certă valoare istorică. Vă dau doar un exemplu: câți dintre tinerii bucureșteni știu că Bulebardul Magheru este unul dintre cel mai moderne bulevarde europene? La proiectarea lui și-au dat mâna importanți arhitecți din vârful acestui domeniu”.
Simpozionul a fost urmat de vernisajul expoziției „Arhitectura Capitală, Bucureștii în căutare de sine”, ce poate fi vizitată în perioada 16-20 iulie 2020, în incinta Bibliotecii Academiei Române. Această expoziție își propune să prezinte ”Bucureștii” prin câteva dintre edificiile sale reprezentative, creațiile marilor arhitecți români interbelici și postbelici care au trăit și au creat în București, să prezinte sursele formale și teoretice ale arhitecturii moderne autohtone, în scopul de a atrage atenția asupra patrimoniului existent și, adeseori, neglijat.
Prin lucrările expuse se vor regăsi trei direcții principale, diferite, dar care, prin modul de prezentare, par a se afla într-un dialog, într-o polenizare încrucișată oferind astfel un anumit șarm spațiului și o identitate locală construcțiilor:
1. Construcția identitară, de la Mincu și Școala Națională până astăzi, trecând prin perioada interbelică, până la resurgența temei identității în contemporaneitate;
2. Modernismul, de la proiectele de avangardă ale lui Marcel Iancu sau Horia Creangă și până astăzi, inclusiv, exemple relevante din perioada comunistă;
3. Referințele neo-clasice, eclectice și de modernism clasicizant (stripped-modernism).