Consiliul Economic și Social, format din reprezentanți ai patronatelor, sindicatelor și ai societății civile, nu au emis niciun aviz la Legea Offshore, din cauza obiecțiilor făcute pe marginea articolelor. Cele mai importante au fost introducerea exploatării terestre la facilitățile fiscale pentru offshore și alocarea banilor obținuți din supraimpozitare pentru investiții generale, în locul compensării facturilor pentru cetățeni.
Modul în care au fost concepute modificările la Legea offshore a reușit să nemulțumească pe toată lumea, chiar și pe cei care au fost clar avantajați, în detrimentul statului român. Reprezentanții societății civile au cerut ca banii obținuți din impozitarea profiturilor să meargă la compensarea facturilor, iar reprezentanții patronatelor vor să se scoată exploatarea terestră din Legea Offshore, care primește aceleași facilități, deși investițiile necesare sunt mult mai mici.
”Singura observație serioasă a noastră a fost asupra faptului că proiectul de lege extinde aplicarea prevederilor la onshore și, în această situație, s-a propus amânarea și reanalizarea actului normativ. Cea de-a doua observație care s-a făcut a fost aceea că veniturile suplimentare pe care statul le-ar putea încasa ar trebui să meargă la consumatorii vulnerabili. Domeniul alte investiții trecut în proiect este foarte vag definit și aici au fost comentarii asupra destinației unor eventuale încasări la buget. Mai sunt observațiile Confederației Patronale Concordia, din care face parte și Federația Patronală Petrol și Gaze, care nu au fost încă transmise”, ne-a declarat Dragoș Mihalache, reprezentant al confederațiilor patronale și vicepreședinte al Consiliului Economic și Social. Nemulțumirea patronatelor din sectorul petrol-gaze sunt legate de facilitățile oferite pentru zăcămintele terestre aflate la adâncimi mai mari de 3.000 de metri, care ar crea o concurență neloială. De altfel, introducerea în proiectul de lege a exploatărilor onshore nu a fost în niciun fel motivată de inițiatorii legii.
Gazele din Marea Neagră nu vor ajunge în România
În prezent, există în România foarte multe sonde care exploatează la peste 3.000 de metri adâncime cantități mari de gaze, ne spune Dian Popescu, fost consilier al ministrului Energiei.
”Sunt multe chestiuni în lege pe care nu le înțeleg, pentru că nu sunt precizate. Toate sondele onshore la peste 3.000 de metri adâncime vor intra sub incidența Legii offshore de mare adâncime? Noi forăm în Gorj la peste 4.000 de metri adâncime. Eu sunt de acord să se ofere facilități investitorilor, dar, pe partea cealaltă, să ofere și investitorii producție de gaze României. Pentru că acum, în proiectul legislativ, companiile pot tranzacționa oriunde și cu ce preț vor. OMV-ul nu tranzacționează gaze în România prin contracte bilaterale, ci direct pe bursa de la Viena. Romgaz-ul face însă și contracte bilaterale, fără să mai încalce vreo directivă europeană. Oricum, am înțeles că deputații vor depune un amendament prin care 30% din producția de gaze din Marea Neagră să fie vândută, prin contract bilateral, furnizorilor din România, pentru că, altfel, tot gazul va pleca afară”, ne-a precizat Dian Popescu, fost consilier al ministrului Energiei.
Proiectul legislativ, bazat pe un studiu neasumat
Expunerea de motive a proiectului care modifică Legea offshore se bazează pe un studiu din 2018 al companiei de consultanță Deloitte, realizat la cererea Asociației Române a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră. Cu toate acestea, compania Deloitte precizează în acest studiu că ”informațiile sunt de natură generală și nu sunt destinate să abordeze circumstanțe particulare” și că ”nu există garanția că aceste informații sunt corecte la data la care sunt disponibile sau că vor continua să fie corecte și pe viitor”. ”Înainte de a acționa ca urmare a informațiilor din acest studiu, este necesară asigurarea unei asistențe profesionale competente suplimentare, precum și o analiză atentă a situației specifice. Deciziile bazate pe informațiile prezentate în acest studiu cad în responsabilitatea exclusivă a părților decidente”, se mai arată în studiul Deloitte.