Ce se schimbă de la 1 august. Măsurile fiscale care îi vor afecta pe români

De la începutul lunii august intră în vigoare un „val” de măsuri fiscale care vor aduce schimbări în viața de zi cu zi a românilor, dat fiind faptul că pachetul de măsuri menite să reducă deficitul bugetar generează automat scumpiri, ceea ce înseamnă o presiune financiară semnificativă pe buzunarele unui număr mare de oameni.

Peste doar câteva zile, mai precis de la 1 august 2025, intră în vigoare primul pachet fiscal adoptat de Guvern prin asumarea răspunderii în Parlament. Care sunt principalele măsuri fiscale prevăzute de așa-numita „lege a austerității” și cum îi vor afecta ele pe români? Aflați în cele ce urmează!

Începând cu data 1 august vor intra, așadar, în vigoare mai multe măsuri fiscale adoptate prin asumarea răspunderii Guvernului, prin Legea 141/2025. Acestea includ majorarea TVA și a accizelor, precum și extinderea bazei de contribuabili pentru asigurările de sănătate (CASS).

Potrivit unui material publicat de PwC, citat de stiripesurse.ro, cota redusă de TVA creşte de la 9% la 11% pentru următoarele livrări de bunuri/prestări de servicii:

• livrarea de medicamente de uz uman;
• livrarea de alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, ale căror coduri NC se stabilesc prin normele metodologice, cu excepţia băuturilor alcoolice, băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202, alimentelor cu zahăr adăugat, al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g produs, altele decât laptele praf pentru nou-născuţi, sugari şi copii de vârstă mică şi suplimentelor alimentare definite de Legea 56/2021.

Tot TVA de 11% se va aplica pentru:

• serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare,
• livrarea apei pentru irigaţii în agricultură,
• livrarea de îngrăşăminte şi pesticide în agricultură, inclusiv cele chimice, seminţe şi alte produse agricole destinate însămânţării sau plantării, precum şi prestările de servicii de tipul celor utilizate în mod normal în producţia agricolă, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanţelor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

De asemenea, o cotă de TVA de 11% se va aplica şi în cazul livrării locuinţelor destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari, case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap, cazării în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierii terenurilor amenajate pentru camping şi serviciilor de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, precum şi a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202, notează sursa citată.

Cota redusă de TVA de 5% creşte la 11% pentru:

• livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, pe suport fizic şi/sau pe cale electronică, cu excepţia celor care au, în totalitate sau în mod predominant, un conţinut video sau un conţinut muzical audio şi a celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii;
• serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice;
• livrarea de lemn de foc către persoane fizice şi juridice, în condiţiile prevăzute de lege;
• livrarea de energie termică în sezonul rece destinată categoriilor de consumatori reglementaţi specific în lege.

Pe de altă parte, TVA se majorează la 21%, de la 9%, anterior, pentru livrarea de medicamente de uz veterinar şi livrarea de plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, seminţe, hrană pentru albine.

Totodată, TVA de 21% se va aplica şi pentru livrarea de locuinţe cu o suprafaţă maximă utilă de 120 mp şi a căror valoare nu depăşeşte 600.000 lei. În context, consultanţii PwC au explicat că, în perioada 1 august 2025 – 31 iulie 2026, se poate menţine cota redusă de 9% pentru livrările de locuinţe care îndeplinesc aceste caracteristici, cu îndeplinirea următoarelor condiţii: contractul să fie încheiat valabil până la 1 august 2025 şi să prevadă plata unui avans (pentru contractele încheiate în perioada 3 iulie – 31 iulie 2025 acest avans trebuie să fie de 20%); locuinţa să fie livrată până la 31 iulie 2026 şi să poată fi locuită ca atare; persoana să nu fi achiziţionat altă locuinţă cu cotă redusă începând cu 1 ianuarie 2023, menționează aceeași sursă.

Creșterea TVA la 21% se va aplica şi în cazul livrării şi instalării de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, cu emisii scăzute, inclusiv a kiturilor de instalare, precum şi a tuturor componentelor necesare achiziţionate separat, destinate locuinţelor/clădirilor administraţiei publice centrale sau locale, cu excepţia societăţilor comerciale.

Accizele armonizate vor creşte, în două tranşe: de la 1 august și, respectiv, de la 1 ianuarie anul viitor

Accizele armonizate vor creşte, în două tranşe, astfel:

• pentru alcool şi băuturi alcoolice, cu 10% de la 1 august 2025, respectiv cu 10% de la 1 ianuarie 2026,
• pentru tutun prelucrat, cu 3% de la 1 august 2025, respectiv cu 3% de la 1 ianuarie 2026 şi
• pentru benzine şi motorine, cu 10% de la 1 august 2025, respectiv cu 10% de la 1 ianuarie 2026.

Nivelul accizelor pentru benzine şi motorine aplicabil în 2026 nu se va mai actualiza cu indicele preţurilor de consum, precizează PwC.

Nu în ultimul rând, de la 1 august 2025 vor fi introduse accize asupra vinurilor liniştite, cidrului de mere şi pere, respectiv hidromelului, iar de la 1 ianuarie 2026 nivelul accizelor asupra acestor produse va creşte cu 10%.

Va creşte și acciza specifică la ţigarete la 576,36 lei/1.000 ţigarete pentru perioada 1 august 2025 – 31 martie 2026, o creştere de 3% faţă de majorarea iniţială ce avusese deja loc la 1 aprilie 2025.

CASS pentru pensii de peste pragul de 3000 lei

Nici pensionarii nu vor fi ocoliți de efectele acestor măsuri. Pentru pensionari, se introduce obligaţia de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10% pentru veniturile din pensii, pentru partea ce depăşeşte suma lunară de 3.000 lei, pentru fiecare drept de pensie. Măsura se aplică veniturilor aferente perioadei cuprinse între 1 august 2025 şi 31 decembrie 2027.

De asemenea, vor plăti contribuţia de sănătate o serie de persoane asigurate, precum:

• soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate;
• persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecţie socială care se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj;
• persoanele care se află în concediu de acomodare şi cele aflate în concediu pentru creşterea copilului;
• persoanele fizice care beneficiază de ajutor social;
• personalul monahal al cultelor recunoscute.

Ar fi de menționat faptul că persoanele fizice care realizează venituri pentru care se datorează CASS pot opta pentru plata contribuţiei pentru persoanele aflate în întreţinere.

CASS se determină prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul, reprezentând valoarea a şase salarii de bază minime brute pe ţară, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului în care se exercită opţiunea.

Opţiunea se poate exercita oricând în cursul anului, prin depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, iar plata se efectuează în două tranşe: 25% din CASS datorată, la data depunerii declaraţiei unice şi 75%, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui în care s-a exercitat opţiunea.

Acest pachet fiscal modifică şi completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate. Astfel, cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii se determină raportat la fiecare episod de boală, în funcţie de durata concediului medical, prin aplicarea următoarelor procentaje asupra bazei de calcul determinate potrivit legii:

• 55% pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de până la şapte zile de incapacitate temporară de muncă;
• 65% pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă cuprinsă între opt şi 14 zile de incapacitate temporară de muncă;
• 75% pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de peste 15 zile de incapacitate temporară de muncă.

Românii au fost nevoiți deja să strângă cureaua încă din primele trei luni ale acestui an

De altfel, înainte să fie aplicate aceste măsuri fiscale din primul pachet anunțat de Guvern, datele statistice indică faptul că românii au fost nevoiți deja să strângă cureaua încă din primele trei luni ale acestui an.

Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată o scădere semnificativă a consumului de alimente în rândul populației, pe fondul creșterii cheltuielilor cu impozitele, taxele și serviciile. „Astfel, cheltuielile medii pentru o gospodărie s-au majorat cu 2,5% la impozite, contribuţii, cotizaţii, taxe, cu 2,8% la plata serviciilor, și au scăzut cu 1,1% pentru alimente și băuturi consummate, și cu 2,8% la mărfuri nealimentare.

Românii au fost nevoiți deja să strângă cureaua încă din primele trei luni ale acestui an, când consumul de produse alimentare și nealimentare s-a redus în favoarea cheltuielilor cu taxele, impozitele și serviciile. Potrivit INS, cheltuielile totale medii lunare ale populației au fost în trimestrul I 2025, în termeni nominali, de 7.667 lei pe o gospodărie (3.086 lei pe o persoană) și au reprezentat 83,8% din veniturile totale, în creștere cu 390 lei pe o gospodărie față de trimestrul IV 2024.

Comparativ cu trimestrul I al anului precedent, cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 12,0%, iar cele pe o persoană au crescut cu 13,1%. Veniturile băneşti medii lunare au fost, în trimestrul I 2025, de 8.578 lei lunar pe o gospodărie (3.453 lei pe o persoană) în creştere cu 7,8% faţă de trimestrul IV 2024, iar veniturile în natură de 570 lei lunar pe o gospodărie (229 lei pe o persoană), în scădere cu 6,4% faţă de trimestrul IV 2024. Din cheltuielile totale de 7.666,58 lei pe gospodărie, cheltuielile bănești de consum au însemnat 4.254,26 lei, din care 1.282,18 lei pentru alimente și băuturi consumate, 1.695,72 lei pentru mărfuri nealimentare și 1.276,36 pentru plata serviciilor. O categorie nouă la rubrica cheltuieli, pe fondul presiunilor pentru reducerea risipei alimentare, este cheltuiala pentru băuturi și alimente neconsumate, estimată de INS la 114,14 lei. Cheltuielile pentru investiții au reprezentat doar 35,21 lei, cheltuielile de producție, 22,41 lei, iar alte cheltuieli bănești, 128,52 lei.”

Citiți mai multe AICI: Apocalipsa a lovit deja. Românii și-au luat ”de la gură” că să plătească mai mult pentru taxe, impozite și servicii

Citiți și: Gaura din buget, acoperită cu bani de la fraieri. Adică de la noi

Reforma din Sănătate desființează spitalele publice. Banii plătiți de români la CASS, transferați la unitățile private