Încă de anul trecut, mulți economiști se așteptau ca 2022 să fie o perioadă de puternică revenire economică. Afacerile ar fi revenit la întreaga activitate post-Covid. Oamenii ar fi liberi să cheltuie economiile acumulate în timpul pandemiei. Prin urmare, consumism la liber.
Numai că au fost nevoiți să accepte o paralelă cu anii1970, când embargoul petrolier arab a contribuit la crearea unei perioade prelungite de dificultăți economice. Inflația a urcat la rate de două cifre, economiile din întreaga lume au stagnat – un amestec dureros de prețuri ridicate și creștere scăzută cunoscut sub numele de stagflație.
Să vezi potriveală, acum stagflația este din nou în cărți. După dublul șoc al Covid-19 și invazia rusă în Ucraina, ratele inflației au depășit așteptările, urcând la cele mai ridicate niveluri din ultimele decenii în multe țări.
Perspectiva revenirii stagflației provoacă teamă în rândul factorilor de decizie politică, deoarece există puține instrumente monetare pentru a o aborda.
Creșterea ratelor dobânzilor ar putea contribui la reducerea inflației, dar creșterea costurilor de împrumut ar duce la scăderea economiilor. Între timp, menținerea unor politici monetare relaxate riscă să ducă la scumpiri de tot felul.
Cei mai mulți analiști și economiști, inclusiv FMI, nu se așteaptă la o repetare a vremurilor rele din anii 1970 – un deceniu de dezastru economic care a provocat dureri atât gospodăriilor, cât și întreprinderilor. Inflația nu este încă la fel de ridicată ca atunci, mai multe bănci centrale sunt independente, iar sprijinul fiscal îi protejează pe cei mai vulnerabili.
Dar, așa cum criza petrolului a reverberat în întreaga economie globală în anii 1970, tot așa, dubla lovitură a pandemiei și a războiului a exercitat o presiune crescândă pe tot mapamondul.
Chiar înainte de izbucnirea războiului în Ucraina, prețurile au crescut la maxime nebănuite, inclusiv în SUA, Regatul Unit și zona euro, deoarece pandemia a perturbat lanțurile de aprovizionare, a stimulat cererea de bunuri și a dus la politici monetare acomodative și la stimulente fiscale expansive.
Ce va urma?
Războiul nu a făcut decât să exacerbeze aceste probleme. Rusia și Ucraina produc cantități mari din aprovizionarea globală cu gaze, petrol, grâu, îngrășăminte și alte materiale, ceea ce a dus la creșterea prețurilor la energie și alimente, în special în Europa.
Acesta este „cel mai mare șoc al materiilor prime pe care l-am experimentat din anii ’70 încoace”, a declarat Indermit Gill, vicepreședinte al Băncii Mondiale pentru creștere echitabilă, finanțe și instituții. În cazul unui război prelungit sau al unor sancțiuni suplimentare impuse Rusiei, „prețurile ar putea fi chiar mai mari decât cele prevăzute în prezent”.
Prognozele par sumbre. Creșterea economică va urca cu doar 3%, de la previziunile anterioare războiului din Ucraina, 4,1%.
Inflația globală este prognozată la 6,2%, cu 2,25 puncte procentuale mai mare decât estimările din ianuarie.
În mod similar, FMI și-a retrogradat prognoza pentru 143 de economii în acest an – reprezentând 86% din PIB-ul global.
Venituri în scădere, dificultăți în creștere
Stagflația contează pentru că puțini economiști sunt de acord cu privire la modul de a o opri odată ce a început. De asemenea, provoacă probleme mari, potențial pe termen lung, întreprinderilor și gospodăriilor din clasa de mijloc și cu salarii mici.
„În termeni economici, creșterea este în scădere și inflația este în creștere. În termeni umani, veniturile consumatorilor sunt în scădere, iar dificultățile sunt în creștere”, a explicat Kristalina Georgieva, directorul general al FMI.
Șocul stagflaționist al anul 2022 este cu adevărat global, cu deteriorarea rapidă a prognozelor economice. Întrebarea este cât va dura acest șoc – și dacă o scădere prelungită, în stilul anilor 1970, este încă o posibilitate.
„S-ar putea să nu fie exact ca în anii 1970”, susține Luigi Speranza, economist șef la BNP Paribas, citat de Financial Times. “Dar tot se va simți o stagflație”.