Credincioşii îl prăznuiesc, duminică, pe Sfântul Apostol Andrei, considerat creştinătorul neamului românesc. Noaptea din ajun este asociată în popor cu obiceiuri și superstiții, precum apariţia strigoilor, farmece, ghicirea ursitului şi a vremii.
În noaptea de Sfântul Andrei, hotarul dintre cele văzute şi cele nevăzute dispare, iar momentul este propice pentru practici de prospectare a viitorului.
Gospodarii pun grâu la încolțit
Gospodarii obișnuiesc ca de Sfântul Andrei să pună grâu la încolțit pentru a afla cât de prosperă vor fi recolta, casa si familia în anul următor. Acesta se pune la încolțit în ziua de 30 noiembrie, când toată lumea este acasă și își poate pregăti propriul vas, exact așa cum cere tradiția.
Grâul este simbolul belșugului și prosperității, dar și prevestitor al recoltelor pentru anul care urmează.
În ziua precedentă Sfântului Andrei sau la miezul nopții oricine se poate pregăti pentru a afla cum va fi anul viitor. Boabele de grâu se pun la încolțit într-un ghiveci sau pe un strat de vată umedă. Se spune că persoana al cărei grâu va crește mai frumos și mai bogat, va avea parte de împliniri și belșug.
Usturoiul, folosit împotriva spiritelor rele
Usturoiul este prezent în foarte multe tradiții și superstiții românești legate de Sfântul Andrei. Gospodinele atârnă legături de usturoi sau ung ușile, porțile si geamurile cu usturoi pentru a ține spiritele rele la distanță de casele lor. Acest usturoi va fi folosit ca tratament împotriva bolilor, ca metodă de protecție. Alte mijloace prin care oamenii obișnuiesc să țină la distanță spiritele rele sunt reprezentate de firimituri de pâine împrăștiate prin curte și candele aprinse lângă icoane.
Busuioc sub pernă pentru a-ți visa ursitul
O altă superstiție legată de Sfântul Andrei este reprezentată de obiceiul de a pune busuioc sub pernă pentru a-și visa ursitul. O altă modalitate presupune ca fetele tinere să întoarcă un ulcior cu gura în jos și să pună deasupra 3 cărbuni încinși, după care să rostească câteva cuvinte pentru a-l cuceri pe bărbatul iubit.
Sfântul Andrei marchează începutul sărbătorilor de iarnă, care continuă cu Sfântul Nicolae, pe data de 6 decembrie și se încheie cu Boboteaza, celebrată pe 6 ianuarie.
Credincioşii îl prăznuiesc, duminică, pe Sfântul Apostol Andrei, considerat creştinătorul neamului românesc. Noaptea din ajun este asociată în popor cu obiceiuri precreştine, precum apariţia strigoilor, farmece, ghicirea ursitului şi a vremii.
Sfantul Apostol Andrei a fost martirizat la Patras, în Grecia. Nu se ştie exactitate anul morţii sale, însă se presupune că ar fi fost în timpul uneia dintre persecuţiile lui Nero (54-68) sau Diocleţian (81-96). A fost răstignit pe o cruce în formă de X, cunoscută astăzi drept „Crucea Sfântului Andrei”.
Obiceiuri de Sfantul Andrei
- Se descântă droburi de sare, care se îngroapă sub grajd, pentru a fi scoase la suprafaţă de Sfântul Gheorghe (23 aprilie), fiind folosite la hrana animalelor, tot pentru a le proteja de duhuri rele.
- Fetele care vor să-şi afle ursitul ascund sub pernă busuioc sfinţit, astfel încât chipul bărbatului să le apară în vis.
- „Făcutul cu ulcica”, folosind un vas nou de lut, cărbuni încinşi şi incantaţii magice, sau, la miezul nopţii, se uită într-un pahar cu apă „neîncepută”, aşezat pe cenuşă, în care lasă să cadă o verighetă sfinţită.
- De sărbătoarea zilei de Sfântul Andrei, se poate prezice vremea pentru anul ce urmează. Se spune că, dacă în noaptea Sfântului Andrei cerul este senin, atunci iarna ce vine va fi una blândă. Însă dacă va fi înnorat, va ploua sau va ninge, atunci urmează o iarnă foarte grea.
Culegerea crenguțelor de flori fructiferi de Sfântul Andrei.
În unele zone, un obicei de Sfântul Andrei este culegerea crenguțelor de măr, vișin sau cireș de către copii. Acestea se pun în apă și crenguțele inmugurite se vor transforma în sorcove pentru ziua de Sfântul Vasile. Credit: hotnews.ro- Un alt obicei de Sfântul Andrei este faptul că nu se fac treburi gospodărești. Se spune că, dacă oamenii nu muncesc, lupul nu se poate apropia. În vremurile trecute, se credea că în noaptea de Sfântul Andrei lupii capătă puteri și vin în gospodăriile oamenilor.
- Cei credincioşi, în ajunul Sfântului Andrei, în amurg, se rugau în fața icoanelor pentru ca bunul Dumnezeu să îi apere de asaltul strigoilor. Credit:magnolia.ro
- Alții apelau la descântece,incantații care se situează pe granița ambiguă dintre magie şi religie. Uneori, descântecul se aseamănă unei rugăciuni, alteori, intră în orizontul tenebros al vrăjilor. Descântecele sunt foarte diverse și se întâlnesc în folclor cu diferite ocazii: de deochi, de aplecate, de Iele, de sperietură… Descântecele pot fi trimise pe o apă curgătoare, iar arta descântatului presupune folosirea de diverse materii cu potență magică: se descântă, de pildă, în ceapă, cărbuni, cositor. Unele dintre descântecele legate de noaptea Sfântului Andrei sunt destinate protecției oamenilor de efectele întâlnirii cu strigoii.
Practici ale magiei erotice
Ziua Sfântului Andrei este un timp ideal și pentru descântecele și farmecele erotice. Știm că de multe ori inima ți se înflăcărează pentru o anumită persoană, care rămâne indiferentă la săgețile lui Eros. Îndrăgostitul sau îndrăgostita, prin apelul la descântătoare, caută ca pe calea magiei să stârnească același sentiment în persoana pe care o iubește nebunește. Doar că, recurgând la recuzita magiei, îndrăgostitul anihilează, pur și simplu, liberul arbitru al celuilalt: descântecele de dragoste prezintă îndrăgostirea provocată prin intermediul lor ca boală, lipsire a puterii vitale, întunecare a minții.
Credit: Sfântul Andrei în credințele și obiceiurile românilor – ICR
