AcasăSOCIALBugetarii, în pericol. Achiziții masive de inteligență artificială în sectorul public

Bugetarii, în pericol. Achiziții masive de inteligență artificială în sectorul public

Strategia națională în domeniul inteligenței artificiale 2024-2027, elaborată de Guvern, țintește, cu predilecție, sector bugetar, unde se vor face achiziții masive de astfel de tehnologii. Măsura va afecta zeci de mii de locuri de muncă, în special din sectoarele educației, sănătății și asistenței sociale, care vor fi înlocuite de inteligența artificială. Marea problemă este absența competențelor în noile tehnologii, însă Executivul anunță investiții semnificative în cursuri intensive în acest domeniu.

Adoptarea inteligenței artificiale (IA) și a automatizării în administrația publică urmărește eficientizarea utilizării resursei umane, susține Guvernul, în Strategia națională în domeniul inteligenței artificiale 2024-2027. Implicațiile sociale ale înlocuirii bugetarilor cu inteligența artificială vor fi, însă, devastatoare, zeci de mii de locuri de muncă dispărând peste noapte.

Potrivit Strategiei, Executivul va lua măsuri pentru accelerarea implementării IA, prin crearea aplicațiilor IA utilizate în administrația publică în România, realizarea unei analize care să includă recomandări privind sectoarele prioritare ale administrației publice în care se va propune implementarea de soluții de IA, finanțarea proiectelor de dezvoltare de aplicații IA pentru administrația publică, precum și elaborarea unui ghid pentru achizițiile IA din sectorul public. Mai mult, va fi elaborat “Catalogul Simplificarea cadrului legislativ de achiziții publice în vederea achiziționării de soluții IA de la companiile innovative” și vor fi create modele de documentații de atribuire și caiete de sarcini standard pentru produse similare, reutilizabile și adaptabile de către toate instituțiile, pentru achiziționarea de sisteme de IA în administrația publică. Astfel, numărul instituțiilor și autorităților publice care vor implementa inteligența artificială va crește de la 11 în 2021, la 150 în 2025 și la 238 în 2027. În același timp, se va realiza și se va actualiza periodic studiul de impact al modului în care IA afectează piața muncii, administrația publică și societatea.

Minimalizarea factorului uman

Printre acțiunile anunțate de Guvern se numără stimularea dezvoltării de aplicații bazate pe IA care utilizează datele disponibile în Dosarul Electronic de Sănătate (DES), precum și datele colectate prin programe naționale specifice, pentru monitorizarea stării de sănătate și implementarea de măsuri de screening și prevenție pentru bolile netransmisibile cu incidență mare în rândul populației României.

De asemenea, se vor introduce metode de diagnosticare asistivă, prognostic, recuperare și reabilitare bazate pe IA, va fi stimulată dezvoltarea aplicațiilor bazate pe IA care pot fi utilizate în telemedicină și va fi analizat modul în care serviciile medicale oferite de acestea pot fi prescrise și decontate. Tot în sectorul medical se prevăd dezvoltarea la nivel național a competențelor de IA necesare în studiile clinice și dezvoltarea unei infrastructuri centralizate pentru colectarea datelor biomedicale și genomice. În domeniul educației, se vor introduce instrumente bazate pe IA în procesul de instruire din ciclurile de învățământ preuniversitar, pentru instruire individualizată, diferențiată și personalizată, stimularea motivației de învățare și a implicării în procesul de instruire, evaluare automată a elevilor și a profesorilor și alinierea automată a curriculei la nivelul elevilor. În ce privește justiția, se preconizează acțiuni pentru automatizarea proceselor de justiție prin instrumente de IA.

Probleme la implementare

În ceea ce privește problemele care frânează adoptarea tehnologiilor IA în România se consideră că cele mai importante bariere interne sunt costurile legate de adoptare, dificultatea de a angaja personal calificat, costurile cu adaptarea proceselor tehnologice, dificultatea de înțelegere a algoritmilor și lipsa abilităților și competențelor angajaților. Potrivit Strategiei, dificultățile în implementare sunt legate și de scepticismul față de domeniul IA,  teama de pierdere a locului de muncă, campaniile de tip fake news care au un impact societal mare, nevoia de relație umană directă în domenii sensibile precum sănătatea, educația, justiția, numărul relativ mic al specialiștilor IA, gradul scăzut de digitalizare, precum și nivelul limitat de cunoaștere a tehnologiilor IA la nivel decizional.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
2.165 afisari

5 COMENTARII

  1. O sa specializeze cateva doamne care lucreaza pe la ghisee cu ceva cursuri online sau la distanta, si treaba va merge ca unsa… Sau angajam o firna austriaca sau americana sa administreze. Tinerii specializati ii lasam sa lucreze afara sau la firme cu capital strain pe salarii la jumatate fata de alte natii, ca doar sunt din neam de saraci

    • Și?

      Îi obligă careva să ceară mai mult față de cei de alte nații? Crezi că sunt mai deștepți ca ăia?

Comments are closed.

Nu rata să citești

Ultimele știri