Administratorii firmelor de stat și private nu mai pot lua decizii fără să informeze și să consulte angajații, se arată într-un proiect de lege depus la Senat. Mai mult, patronii vor fi obligați să aducă la cunoștința salariaților situația financiară la zi a firmei, precum și politica angajărilor și eventuale măsuri de restructuare.
Parlamentarii vor ca angajații să se implice în procesul de decizie al patronilor și directorilor societăților private și de stat. Potrivit unui proiect de lege, angajatorii vor avea obligația să informeze și să consulte reprezentanții angajaților cu privire la evoluția recentă și cea probabilă viitoare a activității întreprinderii, precum și situația economică a întreprinderii, inclusiv situația fmanciară la zi și riscurile economice la care este sau ar putea fi supusă, direcțiile strategice de dezvoltare, domeniile de interes prioritar în viitor, modul de alocare a resurselor, precum și măsurile concrete preconizate pentru atingerea acestor obiective.
Totodată, patronii vor fi nevoiți să raporteze angajaților situația, structura și evoluția probabilă a ocupării forței de muncă în cadrul întreprinderii, precum și cu privire la eventualele măsuri de anticipare avute în vedere, în special atunci când există o amenințare la adresa locurilor de muncă, fumizând informații precum numărul total și categoriile de angajați, situația curentă și evoluția preconizată a angajărilor, politica de recrutare, inclusiv eventuale programe de internship sau ucenicie, restructurări, retehnologizări sau alte asemenea măsuri care ar putea avea un impact asupra ocupării forței de muncă. Dreptul la informare și consultare include și toate categoriile de decizii pe care angajatorul urmează să le ia și care vor avea cert sau probabil impact asupra dimensionarii timpului și programului de lucru, a numărului de angajați și modului de organizare a activității ca urmare a introducerii noilor tehnologii.
Nicio decizie fără consultarea angajaților
Proiectul de lege, inițiat de deputații PSD, include și obligativitatea invitării reprezentanților angajaților la ședințele organelor colective de conducere și administrare ale întreprinderii, respectiv la întâlniri cu organele unipersonale de conducere și administrare ale acesteia, înainte ca aceste organe să adopte decizii pe teme ce au sau este probabil să aibă efecte și implicații directe asupra angajaților sau să prezinte în alt mod un interes semnificativ pentru aceștia. ”Participarea reprezentanților angajaților la ședințe include convocarea acestora în scris, cu suficient timp înainte, cu transmiterea proiectului ordinii de zi și documentelor și informațiilor relevante pentru temele de pe ordinea de zi propusă, dreptul reprezentanților angajaților de a propune și ei teme pe ordinea de zi, dreptul de a lua cuvântul și de a face observații și propuneri sau susține observații și propuneri anterior transmise în scris, de a solicita lămuriri și de a exprima poziția față de opiniile și propunerile altor participanți sau cu privire la unele documente supuse analizei sau deciziei”, se arată în proiectul de act normativ.
Mulțumirea angajaților, esențială în dezvoltarea firmelor
Inițiatorii proiectului de lege susțin că participarea angajaților la procesul de decizie a avut efecte benefice în țările dezvoltate. ”Reprezentarea salariaților și a altor categorii de angajați în sau la lucrările structurilor de conducere (consiliile de supraveghere, consiliile de administrație și organisme similare) ale angajatorului este o formă importantă de participare la decizie a angajaților în cele mai multe țări ale UE. O asemenea participare prezintă două avantaje majore, unul este sprijinirea companiilor să devină mai sustenabile, mai ales în contextul crizei economice declanșate de Covid-19, și al doilea este eficientizarea exercitării drepturilor salariaților pentru a întări democrația economică. Majoritatea țărilor europene au sisteme bine reglementate pentru reprezentarea lucrătorilor în cadrul guvernării corporatiste, prin reprezentarea în organele decizionale ale companiilor, unele având o tradiție îndelungată în acest sens (Germania, Franța). Țările bine dezvoltate economic au înțeles că o economie putemică pe termen lung are la bază o cultură organizatorică în care lucrătorii sunt mulțumiți și încrezători că își pot influența propria soartă printr-un dialog real cu angajatorul”, se precizează în expunerea de motive a proiectului legislativ.