Troc la notariat între investitorii imobiliari și primăriiAutoritățile locale vor primi gratuit locuințe sociale de la dezvoltatorii imobiliari, se arată într-un proiect de lege depus la Senat. Gratuitatea va fi, totuși, compensată, prin aprobarea unor extinderi ale imobilelor, care nu ar fi fost, altfel, aprobate prin Planul Urbanistic Zonal.
Problema crizei locuințelor sociale ar putea fi, în sfârșit, rezolvată. Deputații au propus un proiect de lege care aduce avantaje atât autorităților locale, cât și dezvoltatorilor imobiliari. Astfel, inițiativa legislativă prevede că, prin Planul Urbanistic Zonal, se poate stabili, în funcție de nevoile de locuințe sociale, de necesitate sau de sprijin, posibilitatea de majorare, prin negociere cu investitorii imobiliari, a înălțimii maxime admise și/sau a indicatorilor urbanistici ai proiectelor de condominii și ansambluri de locuințe colective, cu cel mult 20% pentru oricare dintre aceștia, în schimbul dării în plată a unor unități locative individuale. Cota primită de stat trebuie să fie de minimum 5% și de maximum 15% din totalul unităților locative din ansamblul respectiv. ”Mecanismul de compensare nu presupune cheltuieli în plus nici pentru unitățile administrativ-teritoriale și crește profitul investitorilor cu până la 5%. Transferul de proprietate a unităților locative individuale ce fac obiectul mecanismului de compensare descris se face prin act autentic notarial, după recepția la terminarea lucrărilor a clădirii, dar nu mai mult de 3 luni de la aceasta, când sunt în stadiul finisat și cu utilitățile racordate, funcționale. Mecanismul de compensare se poate utiliza și pentru achiziția de locuințe de necesitate sau de sprijin. Modalitățile de aplicare practică a mecanismului de compensare, inclusiv de evaluare a valorii economice a majorării de înalțime maximă admisă sau indicatori urbanistici, se stabilesc prin normele metodologice”, se prevede în proiectul de lege.
Se combate segregarea locuirii
Proiectul de act normativ urmărește aplicarea unor măsuri pentru stimularea dezvoltării fondului de locuințe la dispoziția autorităților publice locale și combaterea segregării locuirii pe criterii economice. ”România are cea mai mare rată de supraaglomerare din Uniunea Europeană. Potrivit Eurostat, în 2018, 46% din populația totală locuia în locuințe supraaglomerate, față de media europeană, de 17%. În orașe mari din țară, precum Cluj, prețul mediu al unei chirii la un apartament de două camere este de 410 eur, la un salariu mediu net de 760 de euro, ceea ce înseamnă o cheltuială medie de 54% doar pe chirie. Persoanele cu venituri medii sau sub medie nu își permit astfel de prețuri de chirie, motiv pentru care un astfel de mecanism este necesar în orașele mari din țară și nu numai, unde există expansiune imobiliară. Un astfel de mecanism nu înlocuiește necesitatea ca și statul să crească stocul de locuințe publice, doar îl completează”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.
Primăriile pot cumpăra apartamente și de pe piața liberă
Potrivit proiectului de act normativ, unitățile administrativ-teritoriale cu deficit de locuințe sociale pot face achiziție de locuințe sociale și de pe piața liberă, respectând principiul de amplasare pentru combaterea segregării locuirii pe criterii economice. ”Conform Institutului Național de Statistică, la Cluj-Napoca s-au construit între 2015-2019 peste 15.500 de apartamente, pe când apartamente din fonduri publice nu s-a construit niciunul. O situație asemănătoare există și în alte orașe din România, stat care, în momentul de față, are sub 0,4% locuințe sociale din stocul total de locuințe, față de media UE, de 8,3%. În 2016, România cheltuia doar 1,23 euro/locuitor în ceea ce privește locuirea socială, comparativ cu 158,78 euro/locuitor, media la nivel european”, mai arată deputații.
