Ministrul de Interne, Lucian Bode, caută soluții pentru a-i înlocui pe cei peste 3.600 de polițiști care refuză să verifice persoanele carantinate. După măsura penibilă de a-i trimite pe pompieri la domiciliile celor izolați, acum au început presiunile și amenințările șefilor asupra agenților care nu mai vor să presteze astfel de activități.
Forma de protest inițiată de Sindicatul Polițiștilor Europol, prin care angajații MAI refuză să mai desfășoare activități specifice Covid, începe să aibă succes. Până în prezent, peste 3.600 de polițiști din toată țara au anunțat oficial că nu vor mai verifica persoanele carantinate.
Mai mult, din ce în ce mai multe sancțiuni date de polițiști sunt sub forma avertismentelor, fapt care i-a scos din minți pe cei aflați la conducerea Ministerului Afacerilor Interne. De câteva zile, ministrul Lucian Bode încearcă să găsească soluții pentru a-i înlocui pe polițiști la verificarea carantinaților, demers care a culminat, lamentabil, cu trimiterea pompierilor în astfel de acțiuni, deși aceștia nu au nicio atribuție legală în acest sens. Sindicaliștii din MAI spun că protestul masiv din 23 decembrie, când toate federațiile au ieșit în stradă, nu a avut niciun efect asupra reprezentanților Guvernului, care sunt convinși că ”polițiștii au mârâit puțin și cam atât”.
Lucrurile nu sunt însă chiar atât de simple. Un prim semnal de alarmă ar fi acela că, de data aceasta, toate sindicatele din MAI, dar și din Ministerul Justiției, la care s-au adăugat și rezerviștii, au făcut front comun împotriva Guvernului, fiind decise să nu mai accepte un al cincilea an de amânare a aplicării Legii salarizării unitare. Banii pentru majorările salariale din lege nici măcar nu au fost prinși în bugetul de anul viitor, iar promisiunea lui Marcel Ciolacu, de a introduce un amendament în Parlament, nu are vreo acoperire până în acest moment. Un lucru este încă cert. Polițiștii fierb și sunt deciși să-și obțină drepturile cu orice preț. ”Cei de la MAI au devenit imuni la protestele în stradă, chiar nesimțiți aș putea spune, și atunci este clar că trebuie să ne reorientăm și nu ducem lipsă de idei”, ne-a declarat Cosmin Andreica, președintele Sindicatului Polițiștilor Europol.
Încearcă să-i sperie
Până acum, numărul polițiștilor care au anunțat că aderă la formele de protest ale Sindicatului Europol este relativ mic, însă acesta continuă să crească. Conducerea Sindicatului Europol susține că multora le este teamă, dat fiind faptul că primesc tot timpul amenințări de la șefi. ”Li se spune că vor vedea ei mai târziu ce o să pățească și primesc tot felul de mesaje de intimidare”, ne spune președintele Sindicatului Polițiștilor Europol, Cosmin Andreica. Cei peste 3.600 de polițiști care au ales să nu se teamă au trimis notificări șefilor ierarhici prin care anunțau că nu mai sunt de acord să execute atribuții care nu sunt prevăzute în fișa postului, cum ar fi îndeplinirea sarcinilor referitoare la prevenirea răspândirii virusului SARS-CoV-2 sau verificarea certificatelor verzi și nici să mai asigure intervențiile la evenimente (echipă CFL, grupă operativă, permanență, continuitate etc) în afara programului normal de lucru, din timpul de refacere a capacității de muncă sau de repaus.
Chirii majorate, doar pentru prefecturi
Pentru ca bătaia de joc să fie completă, MAI a decis să majoreze plafonul maxim al cheltuielilor privind locuința de serviciu, cheltuielilor de cazare și deplasare ale prefecților și subprefecților, aferente anului 2022, la 18.000 de lei. ”În timp ce în cazul prefecților și subprefecților plafonul maxim lunar în ceea ce privește cheltuielile ocazionate de chirie este de 1500 lei/beneficiar, un agent de poliție, care este repartizat din școală să-și desfășoare activitatea în București, de la sute de kilometri depărtare de domiciliul său, primește o compensație pentru chirie de doar 385 lei pe lună, cu ajutorul căreia nu ar putea să închirieze nici măcar un loc de parcare în capitala țării”, se arată într-un comunicat al Sindicatului Polițiștilor Europol.