BNS: Indemnizația de șomaj, sub pragul minim de sărăcie

Blocul Național Sindical i-a cerut ministrului Muncii, Violeta Alexandru, să majoreze indemnizațiile de șomaj, pe fondul exploziei numărului de români rămași fără locuri de muncă în ultima perioadă. În România, ajutorul de șomaj se află sub pragul minim de sărăcie, avertizează BNS.

Față de celelalte țări din UE, unde ajutorul de șomaj minim este între 600 și 1.000 de euro, în România acesta este de sub 100 de euro, fapt care îi condamnă la sărăcie pe cei care își pierd locul de muncă. Președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin, i-a atras atenția ministrului Muncii, Violeta Alexandru, într-o scrisoare deschisă, că, în perioada 15 iunie-11 septembrie 2020 s-au pierdut 703.341 locuri de muncă. ”Blocul Național Sindical cere de mai bine de 4 ani modificarea mecanismului de calcul și, implicit, creșterea indemnizației de șomaj.

Indemnizația de șomaj nu este o formă de asistență socială, este o indemnizație primită ca efect al unei asigurări sociale, o compensație parțială a veniturilor asiguratului ca urmare a pierderii locului de muncă sau a veniturilor absolvenților instituțiilor de învățământ care nu s-au putut încadra în muncă. Reamintim, sunt șomeri indemnizați conform Legii 76/2002 persoanele care și-au pierdut locul de muncă din motive neimputabile lor, au un stagiu de cotizare de minim 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii, cu excepția celor ce sunt proaspăt absolvenți,   sunt în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani și până la îndeplinirea condițiilor de pensionare, care sunt disponibile să înceapă lucrul în perioada imediat următoare, dacă s-ar găsi un loc de muncă”, se arată în scrisoarea deschisă a BNS.

Ministerul Muncii încalcă legea

Sindicaliștii BNS semnalează faptul că în România se încalcă Legea 112/1992, Ministerul Muncii având obligația de a acorda o indemnizație de șomaj care să reprezinte minimum 50% din salariul minim pentru cei care nu au contribuit la fondul de șomaj și minim 50% din ultimul salariul pentru cei ce au plătit contribuții.

”Pentru absolvenții care nu au contribuit la fondul de șomaj, cuantumul indemnizației de șomaj ar trebui să fie cel puțin 50% din salariul minim net, adică 673 lei (1346 – salariul minim net lei * 50%) începând cu 1 ianuarie 2020. Această indemnizație este în prezent 250 lei. Raportul între indemnizația de șomaj și salariul minim net este în acest caz de 18,5%. Pentru salariații care au stagiu de cotizare conform legii și își pierd locul de muncă intrând în șomaj, cuantumul indemnizației ar trebui să fie minim 50% din câștigul anterior, ceea ce înseamnă pentru un salariat care a câștigat anterior intrării în șomaj un salariu egal cu salariul minim pe economie – cuantumul ar trebui să fie 673 lei, dar, de fapt, în acest moment, un șomer cu vechime mai mică de 3 ani – primește 375 lei – pentru cei cu vechime mai mică de 3 ani raportul între indemnizația de șomaj și salariul net anterior este de 27,8%, iar pentru cei cu vechime între 3 si 5 ani – indemnizația este în acest moment – 442 lei – pentru cei cu vechime între 3 și 5 ani raportul este de 32,8%. Pentru un salariat care a câștigat anterior intrării în șomaj un salariu egal cu salariul mediu pe economie – cuantumul indemnizației de șomaj ar trebui să fie 1591 lei (3182 – salariul mediu net * 50%). În acest moment, dacă are o vechime mai mică de 3 ani – primește o indemnizație egală cu 375 lei – pentru aceștia (contributori cu vechime mai mică de 3 ani) raportul între indemnizația de șomaj și ultimul salariu net avut este de 11,7%. Cei cu vechime peste 20 ani – primesc în acest moment o indemnizație egală cu 895 lei – în cazul acestei categorii cu vechime de peste 20 de ani,  raportul este de 28,1%.

Violeta Alexandru refuză majorarea ajutorului de șomaj

Solicitarea BNS a fost urmată de refuzul categoric al ministrului Muncii, Violeta Alexandru, care a anunțat că nu are ca prioritate majorarea indemnizației de șomaj, prioritatea fiind mai degrabă formarea acestora și reintegrarea în piața muncii, o astfel de prioritizare fiind rezultatul discuțiilor cu reprezentanții angajatorilor care se plâng că nu găsesc forță de muncă. ”Folosim acest prilej pentru a-i comunica dnei ministru faptul că, potrivit Legii 76/2002, art 42, alin 1[2] un șomer indemnizat își pierde indemnizația în cazul în care refuză un loc de muncă sau în cazul în care refuză să participe la măsuri active de ocupare (formarea profesională fiind o astfel de măsură).

74,9% din gospodăriile în care capul familiei este un șomer nu au reușit în 2019 să achite la timp unele cheltuieli, 82,5% nu au reușit să-și achite la timp cheltuielile pentru întreținerea locuinței (apă, energie electrică și termică). Cu excepția șomerilor care anterior pierderii locului de muncă au avut un salariu în ultimele 12 luni mai mare decât salariul mediu brut pe economie și o vechime în muncă de peste 10 ani, toți ceilalți șomeri primesc indemnizații de șomaj mai mici decât pragul minim de sărăcie pentru o persoană singură”, se arată în scrisoarea deschisă a BNS adresată ministrului Muncii, Violeta Alexandru.