BNS: ”Cîțu, profund necalificat pentru funcția de premier!”

Declarația premierului, potrivit căreia România nu mai este o țară cu salarii mici, a fost considerată delirantă de către conducerea Blocului Național Sindical. ”Florin Cîțu este complet pe dinafară și profund necalificat pentru portofoliul de prim-ministru”, a afirmat Dumitru Costin, președintele BNS, care a atras atenția că sărăcia populației a atins un nivel fără precedent.

Un număr de aproape 564.000 de angajaţi din România au încasat salarii nete de peste 1.000 de euro net în luna martie a acestui an, iar dintre aceștia 50.000 au încasat peste 3.000 de euro net, au arătat datele Ministerului Muncii. Cel mai probabil mulți dintre aceștia sunt angajați la Guvern și în diferite instituții ale statului. Deși lucrătorii cu salarii de peste 1.000 de euro reprezintă doar 10% din numărul total al angajaților, premierul Florin Cîțu a concluzionat că România nu mai este o țară cu salarii mici. ”Premierul este complet pe dinafară și este profund necalificat pentru poziția pe care o ocupă. Dar dacă asta este oferta generoasă pe care ne-a pus-o pe masă președintele României și Parlamentul a aprobat, ăsta e, cu el defilăm. Este evident că premierul tratează absolut toate lucrurile în cheie personală, pentru că este în campanie electorală și nu poate să iasă în față cu mesaje sau informații care îi pot prejudicia imaginea de mare prim-ministru și ministru de Finanțe. Eu cred că la el s-au văzut clar simptomele insolației, iar unul dintre acestea este și delirul. Înainte de a face declarații de acest fel ar trebui să-i pună pe masă Raluca Turcan o analiză a structurilor salariale, iar Mirela Călugăreanu, de la ANAF, să-i dea acces la datele privind veniturile în plată ale lucrătorilor din România. Dacă totul e minunat în România, de ce un milion de români au cerut drept de ședere și de muncă pe teritoriul Marii Britanii? Realitatea este că România are cel mai ridicat procent de salariați aflați în risc de sărăcie, conform statisticilor UE”, ne-a declarat Dumitru Costin, președintele BNS.

4,2 milioane de români, în sărăcie extremă

Sindicaliștii de la BNS arată că România are un număr impresionant de lucrători cu salariul minim, care nu poate asigura un standard de viață decent, și orice modificare de preț îi afectează în mod direct, mai ales când este vorba de prețul la utilități. ”Nu poți să trăiești fără apă, fără gaz, fără electricitate, iar premierul a convocat Parlamentul în sesiune extraordinară la presiunea companiilor de distribuție să modifice ordonanța prin care s-a interzis debranșarea rău-platnicilor. Păi din puhoaiele alea de rău-platnici, mulți nu plătesc pentru că nu au bani. Și atunci ar fi trebuit să vii cu o măsură de protecție socială, care ar fi trebuit să apară odată cu liberalizarea pieței, și vorbesc despre ordonanța pentru consumatorul vulnerabil. Sunt 4,2 milioane de consumatori care consumă lunar până în 50 de kWh. Asta înseamnă un bec obișnuit aprins în casă din două în două zile. Deci vorbim de 4,2 milioane de consumatori din România aflați în sărăcie energetică, iar asta înseamnă sărăcie lucie, că sunt salariați, că sunt pensionari, că sunt șomeri sau că sunt persoane aflate în căutarea unui loc de muncă”, ne-a precizat Dumitru Costin, liderul BNS. Acesta susține că, din punct de vedere economic, nu este în regulă să consumi și să nu plătești, dar din punct de vedere social, tot nu este în regulă, pentru că Guvernul a amânat ordonanța pentru definirea consumatorului vulnerabil. Astfel, proiectul legislativ a fost băgat în Parlament, cu termen de aprobare în septembrie 2022, ca să intre în vigoare în ianuarie 2023.

Valoarea protecției sociale, la nivelul lui 2008

Indicatorul Social de Referință (ISR) nu a mai fost modificat din 2008, fapt care a făcut ca toate beneficiile și prestațiile sociale să rămână la nivelul de acum 13 ani, în condițiile în care rata cumulată a inflației a fost de peste 44%. ISR-ul este cel care ține la un nivel derizoriu indemnizația de șomaj, ajutoarele sociale, ajutoarele de urgență, bursele sociale, ajutoarele în natură, indemnizațiile pentru creșterea copiilor, alocațiile pentru persoanele cu dizabilități și indemnizațiile de îngrijire, mai arată sindicaliștii de la BNS.