BNS cere suprataxarea profiturilor distribuitorilor de energie electrică

Blocul Național Sindical a cerut Guvernului Cîțu să ia măsuri imediate pentru stoparea creșterii prețurilor la energie electrică. Sindicaliștii solicită suprataxarea profiturilor nejustificate ale companiilor producătoare, având în vedere că acestea nu au niciun fel de cost suplimentar, ci pur și simplu speculează piața.

Populația României plătește acum pentru incapacitatea autorităților de a gestiona situația creată în piața energiei, dar și pentru apetitul operatorilor din piața energiei pentru profituri uriașe, atrage atenția conducerea Blocului Național Sindical (BNS). Liberalizarea pieței energiei pentru consumatorul casnic a fost pregătită superficial, limitându-se la o campanie de informare a populației pentru a-și încheia contracte pe piața concurențială.

”În primul rând ar fi trebuit ca Guvernul să facă niște modificări legislative, în ceea ce privește o suprataxare a profiturilor nejustificate. În momentul în care tu nu ai niciun fel de cost suplimentar și pur și simplu crește de la o zi la alta prețul, este clar că nu faci nimic altceva decâr să speculezi piața. Există niște companii cu capital de stat, Hidroelectrica și Romgaz, iar Hidroelectrica are, pe primele 7 luni, un profit cât tot anul trecut. Și, dacă tot au făcut profituri nesimțit de mari, hai să nu ne apucăm să dăm dividente, ci hai să le reinvestim în capacități noi de producție. Am avut informații conform cărora Hidroelectrica urma să facă achiziții de parcuri eoliene și fotovoltaice, dar vechi, ale unora, ca să iasă parandărătul, dar am înțeles că a aflat ministrul Virgil Popescu și le-a dat stop și le-a zis să dezvolte capacități noi, dacă tot vor să investească”, ne spune Dumitru Costin, președintele BNS. Acesta arată că și la Romgaz sunt proiecte începute și neterminate, cum este cel de la Iernut, care ar fi însemnat o producție de 400 de MWh, susținând și că acolo unde statul este acționar majoritar trebuie să tempereze entuziasmul administratorilor în majorarea prețurilor.

Sabotaj la sistemul energetic

Ungaria investește la greu în capacități de producție, și cu rușii și cu chinezii, și toate țările din jurul nostru fac eforturi să-și rezolve problema producției, însă în România s-a mers contra curentului de ani de zile, semnalează BNS. ”În 2014, chiar eu am adus trei distribuitori de energie electrică din Turcia, care doreau să facă contracte cu România pe 20 de ani și să importe energie electrică de aici. Noi, pentru că aveam producție multă, băgam în șomaj tehnic Complexul Energetic Oltenia, ca să nu mai producă ăia, că nu aveam cui vinde. Investiția turcilor era de un miliard de euro, pentru cabluri submarine de transport energie electrică, dar și pentru o magistrală de telecomunicații de ultimă generație, prin cablu submarin, care urma să lege România de Asia. S-a semnat un acord interguvernamental, iar ministrul Energiei de atunci s-a apucat să strângă bani de la companiile cu capital de stat din România ca să finanțeze niște studii de prefezabilitate, în condițiile în care investitorii turci au oferit deja toată finanțarea. Și s-a ales praful. S-au strâns bani, au dat unei companii pentru consultanță și nu s-a mai făcut nimic niciodată. Apoi, după ce România le-a dat cu piciorul, turcii s-au asociat cu rușii”, ne-a declarat președintele BNS, Dumitru Costin.

Am privatizat profitul și am naționalizat pierderile

România este țara care a știut să privatizeze profiturile și să naționalizeze pierderile, spun sindicaliștii de la BNS, arătând că am privatizat distribuția de energie electrică, care era cea mai rentabilă, în loc să investim în producție. ”Și am privatizat distribuțiile astfel încât ăia, în 2 ani de zile, și-au scos banii. Pentru că proprietate publică nu se putea, trebuia să fie proprietari statul ceh și statul italian. Au venit băieții, au pus mâna pe distribuție și nu au mai avut preocupare să investească în extinderi de rețele, de aceea am rămas pe loc. Clauzele de investiții le-au mătrășit. Una dintre companii a adus echipamente de la ei, de pe stocuri, de acasă, care erau adecvate pentru alt tip de climă, proiectate să funcționeze pe 5 grade Celsius și 50-60 de grade și le-au adus aici, la minus 20 de grade Celsius, de pocneau ca popcornul. Ca să nu mai vorbesc că le-au adus la prețuri supraevaluate și au scos și banii din țară”, ne-a mai precizat Dumitru Costin, președintele BNS.