Blocurile cu risc seismic, condamnate la dispariție. Criterii imposibile pentru finanțare

Ministerul Dezvoltării vrea să modifice criteriile de eligibilitate pentru includerea locuințelor în programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic, reducând drastic șansele de intrare la finanțare a acestora. Astfel, se vor califica doar blocurile care, după efectuarea lucrărilor de consolidare, pot fi încadrate din clasa I de risc seismic, în clasa III sau din clasa II, în clasa IV, pentru restul mergându-se pe varianta demolării.

Ritmul extrem de anevoios în care se desfășoară lucrările de consolidare la blocurile și clădirile cu risc seismic se va reduce și mai mult. În fapt, în strategiile din sectorul locuințelor s-a vorbit deja despre demolarea locuințelor care nu mai pot fi consolidate sau ale căror costuri sunt excesiv de mari. Modificările dintr-un proiect de ordonanță emis de Ministerul Dezvoltării exclud din programul național blocurile ale căror lucrări nu permit scăderea clasei de risc seismic de la I la III și de la II la IV, ceea ce înseamnă că mai rămâne un procent infim de locuințe care ar putea beneficia de finanțare.

Numai în Capitală sunt 849 de blocuri cu risc seismic ridicat, din clasa I și II, precum și alte 33.000 de imobile care riscă să fie afectate grav la un cutremur major. Problema care persistă de ani de zile și care s-a și agravat odată cu explozia prețurilor materialelor de construcții este legată de costurile enorme ale acestor lucrări, precum și de necesitatea părăsirii caselor de către locatari pentru perioade de doi-trei ani sau chiar mai mult. Și la acest capitol, Ministerul Dezvoltării a schimbat reglementările, aruncând în sarcina primăriilor asigurarea de locuințe provizorii pentru persoanele relocate din blocurile care intră în consolidare.

Astfel, în responsabilitatea autorităților locale vor intra organizarea și derularea procedurilor de atribuire a contractelor de servicii/lucrări, realizarea proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, asigurarea verificării proiectelor prin specialiști verificatori de proiecte atestați, asigurarea relocării proprietarilor/locatarilor locuințelor, derularea contractelor de execuție a lucrărilor de intervenții, asigurarea verificării execuției corecte a lucrărilor, organizarea recepției la terminarea lucrărilor și predarea asociației de proprietari/proprietarilor, după caz, a documentației legale pentru completarea cărții tehnice a construcției.

Prioritare, doar clădirile valoroase

Ministerul Dezvoltării a decis să reglementeze includerea în Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat numai a clădirilor la care valoarea lucrărilor de intervenții pentru consolidarea sistemului structural sau a elementelor structurale în ansamblu reprezintă cel puțin 50% din valoarea totală a obiectivului de investiții. Totodată, în program vor intra clădirile de interes și utilitate publică și clădirile care cuprind spații vândute către persoane fizice sau juridice și care reprezintă mai mult de jumătate din suprafața desfășurată a clădirii, doar dacă în aceste spații se desfășoară activități în domenii de interes public general și/sau comunitar și social, care implică prezența publicului temporar sau permanent în aria totală expusă, ceea ce presupune menținerea destinației după vânzare. Pe de altă parte, toate clădirile consolidate vor fi dotate, obligatoriu accelerometre digitale, pentru monitorizarea cutremurelor.

Nu se justifică

Potrivit Ministerului Dezvoltării, executarea unor lucrări de intervenții minime pentru clădirile rezidențiale încadrate inițial în clasa de risc seismic RsII, pentru a putea fi încadrate ulterior în RsIII, nu se justifică a fi finanțate prin programul național, astfel încât pentru acestea se impune condiția accesării fondurilor prin program în vederea realizării tuturor lucrărilor necesare pentru ca, ulterior, să fie încadrate în RsIV. De asemenea, conform Codului de proiectare seismică, clădirile încadrate în clasa de risc seismic RsII necesită efectuarea lucrărilor de consolidare înaintea efectuării oricăror lucrări de modernizare, inclusiv eficientizare energetică, dat fiind susceptibilitatea de avariere majoră la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime, care pune în pericol siguranța utilizatorilor.