Big Pharma nu e stat în stat! Guvernele trebuie să preia controlul pentru a preveni prețurile extreme ale medicamentelor

La începutul acestui an, Pharmaceutical Accountability Foundation(Olanda) a intentat un proces împotriva marii companii farmaceutice AbbVie. Potrivit fundației, AbbVie a obținut profituri excesive de pe urma unui medicament și, prin aceasta, a pus presiune asupra sistemului de sănătate, generând costuri inutile.

Acum, AbbVie este trasă la răspundere – dar acest caz este, de asemenea, un mesaj clar pentru guvernele din întreaga lume că, în cele din urmă, este responsabilitatea lor să asigure accesul la asistență medicală și medicamente la prețuri accesibile.

Procesul intentat împotriva AbbVie se concentrează pe vânzarea medicamentului Humira, aprobat pentru tratamentul artritei reumatoide și al altor boli inflamatorii. Din 2004 până în 2018, sistemul public de sănătate olandez a cheltuit aproximativ 2,3 miliarde de euro pentru acest medicament, notează Politico.

Acest lucru înseamnă că, după scăderea costurilor de cercetare și dezvoltare (R&D), precum și a unei marje de profit „rezonabile” de 25 %, compania a obținut un profit suplimentar estimat la 1,2 miliarde de euro – o mulțime de bani care ar fi putut fi cheltuiți pentru alte tipuri de îngrijire.

Cifrele la nivel mondial sunt și mai uluitoare: AbbVie a avut o cifră de afaceri la nivel mondial de 208 miliarde de dolari, ceea ce se traduce printr-un profit în plus de 110 miliarde de dolari.

În ultima vreme s-a făcut multă agitație în legătură cu profiturile mari ale companiilor alimentare precum Cargill și ale companiilor petroliere precum Shell – dar chiar și acestea ar fi invidioase pe astfel de marje.

Și, sigur, există diferențe esențiale între produsele oferite – un medicament nu este un borcan de unt de arahide sau o cutie de ulei de motor. Accesul la asistență medicală și medicamente de calitate este o nevoie fundamentală și un drept uman.

În plus, Cargill și Shell nu dețin monopolul asupra produselor lor, astfel încât prețurile lor sunt parțial determinate de concurență. Cu toate acestea, în perioada menționată, AbbVie a deținut un monopol asupra medicamentului Humira, ceea ce înseamnă că societatea a fost „liberă” să stabilească prețul cât de mult putea. Nu este nimic în neregulă cu obținerea unui profit, desigur – dar nu atunci când se face pe seama drepturilor omului.

Cu toate acestea, balanța de putere dintre guverne și companiile farmaceutice a fost mult timp dezechilibrată. Atunci când guvernele negociază prețul unui medicament, deseori nu știu de ce compania farmaceutică percepe prețul pe care îl practică. Și, sub presiunea de a pune la dispoziția cetățenilor medicamente importante, deseori continuă să plătească sume exorbitante – chiar și după negocieri.

În 2019, toți cei 194 de membri ai Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) au adoptat în unanimitate o rezoluție prin care se angajează să sporească transparența prețurilor medicamentelor și a procesului de stabilire a acestor prețuri.

Dar nu s-a înregistrat niciun progres substanțial la nivel mondial, iar până în prezent, în țările cu venituri ridicate nu a fost pusă în aplicare nicio legislație națională sau internațională care să impună transparența prețurilor.

Țările membre ale OMS negociază în prezent încă o dată – de data aceasta pentru un acord privind modul de prevenire și de răspuns la viitoarele pandemii, iar accesul la produsele farmaceutice este un aspect important în cadrul acestor negocieri.

Guvernele ar putea decide cu ușurință să includă în acest acord un text care să oblige companiile farmaceutice să fie transparente în ceea ce privește costurile și prețurile nete ale medicamentelor.

Procesul intentat împotriva AbbVie este un memento puternic care ne amintește că guvernele nu trebuie să lase această problemă pe raft, deoarece motivațiile de profit ale Big Pharma exercită o presiune intensă asupra sistemelor de sănătate și pacienților.