Sprijinind Ucraina și Israelul în războaie care nu existau acum patru ani, armata americană este solicitată, iar baza industrială de apărare nu are capacitatea de a furniza echipamentele, armele și platformele necesareÎnainte de alegerile prezidenţiale 2024, Marcel Ciolacu a vorbit şi despre utilitatea serviciului militar obligatoriu.
Premierul a repetat că România va intra complet în Schengen în ianuarie 2025.
Ce părere are Ciolacu despre Armata obligatorie
Candidatul PSD la alegerile prezidenţiale 2024 afirmă că nu susţine revenirea la Armata obligatorie.
„Nu, e o tâmpenie. Ajută, maturizează, dar în rest e un dezastru”, a afirmat Ciolacu despre revenirea la serviciul militar obligatoriu.
În ceea ce privește eventualitatea implicării țării noastre într-un război, președintele PSD a spus:
„România e o țară foarte sigură, nimeni nu va ataca România. Rusia nu ne va ataca. Datoria României e să ajute în continuare Ucraina. Am făcut acest lucru și-l vom face în continuare.
Nu înseamnă că nu trebuie găsit mai repede o soluție pentru o încetare a ostilității. S-a intrat într-un război de uzură care afectează Europa și nivelul de trai al oamenilor. Datoria noastră e să ne implicăm în acest demers. Atitudinea și abordarea lui Donald Trump pe mine mă onorează și îl onorează și pe dânsul”.
Armata din umbră: companiile militare private
Companiile militare private (PMC) au evoluat de la furnizori de servicii de nișă la actori influenți în războiul modern. Guvernele și organizațiile se bazează din ce în ce mai mult pe acești contractanți pentru a se ocupa de sprijinul logistic, colectarea de informații și chiar misiuni de luptă.
PMC oferă guvernelor flexibilitatea de a se angaja în operațiuni militare fără a desfășura trupe regulate. Un model care permite statelor să reducă riscurile politice și să ocolească controlul public, în special în cazul misiunilor controversate.
Țări precum Statele Unite, Rusia și China au integrat PMC în operațiunile lor externe pentru diferite sarcini – instruirea forțelor aliate, securizarea infrastructurii și colectarea de informații, potrivit unei analize Modern Diplomacy. De exemplu, SUA au folosit BlackWater și DynCorp, în timp ce Rusia se bazează pe Wagner Group pentru operațiunile din Siria și Africa.
Text integral de Radu Jacotă, AICI.
