Ministrul Educației a elaborat, prin ordin, metodologia privind condițiile de școlarizare a românilor de pretutindeni și a cetățenilor străini în cadrul instituțiilor de învățământ superior. În mod dubios, românii de pretutindeni au aceleași drepturi cu cetățenii străini, de a fi școlarizați gratuit în universitățile din țara noastră. Cum pentru studenții din alte țări existau deja reguli, în sensul că studiile se plăteau, metodologia face referire, cel mai probabil, la cetățenii ucraineni, cărora Guvernul le mai creează o facilitate plătită din bugetul de stat.
Finanțarea de către statul român a studiilor universitare pentru cetățenii ucraineni a fost introdusă, pe șest, printr-un Ordin al ministrului Educației, prin care s-a emis Metodologia privind condițiile de școlarizare a românilor de pretutindeni și a cetățenilor străini în cadrul instituțiilor de învățământ superior.
Ca să nu creadă cumva că facilitatea li se adresează și cetățenilor arabi sau de prin țările africane, gratuitatea studiilor universitare pentru cetățenii străini va fi stabilită doar printr-o scrisoare de acceptare la studii, eliberată de Ministerul Educației. În baza acestei metodologii, susține ministerul cetățenii străini pot fi școlarizați pe locuri de studii fără plata taxelor de școlarizare, cu bursă lunară, fără plata taxelor de școlarizare, fără bursă lunară sau cu plata taxelor de școlarizare în valută, la fel ca și în cazul românilor de pretutindeni.
”Un student cetățean străin declarat admis la studii universitare pe locuri fără plata taxelor de școlarizare, cu bursă lunară, și, respectiv fără plata taxelor de școlarizare, fără bursă lunară, poate beneficia de finanțare de la buget pentru un singur domeniu, pe același ciclu de studii universitare, un al doilea domeniu de studiu putând fi urmat doar în regim cu taxă în valută”, se arată în ordinul ministrului Educației, publicat în Monitorul Oficial.
Plătesc doar dacă sunt exmatriculați
Potrivit actului normativ, străinul este persoana care nu are cetățenia română, cetățenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European ori cetățenia Confederației Elvețiene. Studenții cetățeni străini care se retrag de la studii sau sunt exmatriculați se pot reînscrie, la același nivel de studii, doar cu plata taxelor de școlarizare în valută, în conformitate cu regulamentele proprii ale fiecărei instituții de învățământ superior.
Excepție fac cazurile medicale, aprobate în baza cartei universitare, se arată în ordin. Condițiile privind exmatricularea și întreruperea studiilor vor fi stabilite de către instituțiile de învățământ superior în regulamentele proprii. Totodată, numărul minim de credite ECTS necesare promovării în anul academic următor aplicabil românilor de pretutindeni și cetățenilor străini va fi stabilit de către instituțiile de învățământ superior, în baza regulamentului propriu, fiind identic cu cel aplicabil studenților români. ”În cazul nepromovării anului pregătitor de limba română, continuarea studiilor se poate realiza cu plata taxelor de școlarizare în lei pentru românii de pretutindeni, respectiv cu plata taxelor de școlarizare în valută pentru cetățenii străini”, se precizează în actul normativ.
Limba română și nu prea
Condiția pentru a urma cursurile universitare pentru cetățenii străini este de fi înmatriculați la studii universitare de an pregătitor de limba română. Pentru anul pregătitor este necesară deținerea certificatului de competență lingvistică în limba română, nivelul minim B1, conform Cadrului european comun de referință pentru limbi, eliberat de unitățile de învățământ preuniversitar organizatoare ale cursului de inițiere în limba română. Excepție vor face însă cetățenii străini care prezintă certificatul de competență lingvistică de limbă străină, conform solicitării instituției de învățământ superior, în cazul în care au fost admiși la un program de studii organizat într-o limbă străină, lucru destul de frecvent în universitățile românești.