Bacalaureat 2025 vine cu „schimbări majore”. Adică aceeași ciorbă reîncălzită, dar servită în farfurie digitală. Reformă? Nu. Este, mai degrabă, o insultă cu diplomă. Ce înseamnă asta pentru elevi? Încă un an de experimente făcute de niște minți care n-au mai fost printr-o clasă reală de când tablele erau din ardezie și creta era cumpărată de profesori.
Reforma supremă: „Gândire critică”, într-un sistem care n-a gândit vreodată
Da, ai citit bine! La Bacalaureat 2025 apare o probă de „gândire critică și educație civică”. Un moment de tăcere, vă rog, pentru ironia care urlă. Într-un sistem care, de zeci de ani, te învață să taci, să copiezi comentarii, să nu pui întrebări, să spui „genul liric” chiar și în somn, acum brusc se cere… gândire critică. E ca și cum ai cere unui pește să urce în copac.
AI-ul ne corectează, dar prostia umană decide nota la Bacalaureat
Se introduce corectare digitală, evaluare „asistată de AI” să nu cumva să spună cineva că nu suntem în 2025. Dar dacă tot suntem la digitalizare, de ce nu spunem adevărul complet? Scannerul citește prost. Dacă ai scris mai cu personalitate, dacă n-ai „caligrafia sistemului”, te scanează pe lângă. Și-apoi vine „factorul uman”, corectorul anonim, care s-ar putea să fie mai obosit decât tine, dar are puterea unui destin în pix.
Exact așa a fost și în cazul meu. Am dat BAC-ul acum doi ani, într-un oraș mic din România. La română, o notă de toată jena. Nu că n-aș fi știut, învățasem 18 opere literare, pe bune, ale unor autori decedați de când s-au născut bunicii mei. Am făcut contestație. Ce am primit? Două puncte în plus. DOUĂ!
Vă dați seama ce bătaie de joc? Adică lucrarea mea era bună sau proastă, hotărâți-vă! Cine a corectat-o prima dată? Cine m-a aruncat la granița dintre „reușit” și „respins”? Poate un corector cu neuronul în vacanță. Sau poate doar „n-a citit bine” scannerul uman. Că deh, dacă nu ai font Times New Roman cu scriere de mână, nu te mai ia în serios Ministerul.
Digitalizare? E gluma deceniului
Se visează platforme online pentru proba de competențe digitale. Sună futuristic. Dar întreabă un elev de la țară dacă are net stabil, sau vreun laborator în școală. Vei primi râsete, ca nu primești plânsete. Noi creștem „cu digitalizarea” și tot digitalizarea ne scuipă în față la corectare. Și da, sistemul educațional e pe moarte. Doar că, în stil pur românesc, în loc de parastas, i se face… reformă.
Româna, în continuare o ruletă rusească
Cum să susții o probă de Română „pe gândire” când toată viața ți s-au băgat pe gât comentarii standardizate și exprimări care doar criticii literari din 1952 le-ar înțelege? Nu contează ce gândești, ci cât de bine poți reproduce o opinie pe care n-ai voie s-o modifici. Asta înseamnă Bacalaureat 2025: aceeași programă schilodită, dar cu fațadă vopsită în digital și evoluție.
Bacalaureat 2025 nu e o reformă
Cu fiecare generație, România mai pierde un tren. Iar elevii, viitorii adulți și persoanele de unde vă veți lua voi pensile, sunt obligați să stea în vagoane fără direcție, dar cu pretenții de TGV educațional. Bacalaureat 2025 nu e despre viitor, ci despre cum să dai bine în statistici și să arunci vina în altă parte când lucrurile eșuează. Iar, iar și iar.
Și totuși… câți dintre noi ar fi trecut Bacalaureatul 2025, dacă l-am fi dat într-un sistem care chiar ne învăța să gândim, nu doar să memorăm ca niște papagali obosiți?