Cei 561.000 de români vizați de Fisc vor considera un atac existențial la adresa lor și a familiilor lor dacă vor fi obligați să plătească 10% din valoarea bunurilor dobândite. Concluzia este că, dacă faci 561.000 de controale, vei avea 561.000 de procese, ne spune avocatul Gheorghe Piperea. ANAF a anunțat verificări ale averilor românilor, după ce a constatat diferențe între veniturile estimate și cele declarate.
După ce a anunțat că se va ocupa de marea evaziune, șeful ANAF, Lucian Heiuș, s-a răzgândit subit și a decis să tabere tot pe amărășteni. Astfel, inspectorii Fiscului vor începe verificarea averilor a 561.000 de români, unde s-au constatat, în ultimii 5 ani, diferențe între veniturile estimate și cele declarate. Mai exact, dacă veniturile pentru care ai plătit impozit sunt mai mici decât valoarea unui bun dobândit prin vânzare-cumpărare, se va impune un impozit de 10% pe diferență. Problema cu acest raționament este că nimeni de la Fisc nu poate dovedi că omul care și-a cumpărat un bun nu a strâns bani ”la saltea”, cum se spune, timp de 20 sau 30 de ani.
”Există în Codul Fiscal și în Codul de procedură fiscală așa-numita metodă a patrimoniului net, care înseamnă să verifici averea afișată vs averea câștigată legal, scriptic. Și, dacă există diferență între cele două tipuri de valori, se va pune un impozit. Dacă te limitezi la a verifica ce are omul în cont este o greșeală de concepție și este și o depășire clară a dispozițiilor legale, pentru că, cel puțin deocamdată, este legal să ai active sau bani cash care să nu fie neapărat în bancă. Este adevărat că există un risc de furt sau devalorizare dacă îți ții banii acasă, dar, totuși, ce valoare se va păstra dacă ții banii în bănci când dobânda este negativă?!”, ne-a declarat avocatul Gheorghe Piperea.
Multinaționalele scapă
În ce privește optimizarea profitului marilor corporații care obțin venituri uriașe în România, ANAF-ul a decis să nu ia nicio măsură, ca să nu deranjeze pe nimeni. ”Cel mai important însă este că, în timp ce domnii de la ANAF au descoperit că există niște evazioniști și niște spălători de bani în rândul populației obișnuite, multinaționalele au cifre de afaceri de sute de miliarde de euro, iar cheltuielile pe care le declară în țară sunt tot de sute de miliarde de euro. Astfel, nici impozit pe profit nu plătesc, nici TVA, pentru că legislația noastră spune că, dacă ai cheltuieli care egalează sau depășesc încasările atunci nu ai de plătit nici impozit pe profit și nici TVA. După care descoperi că aceleași multinaționale declară că primesc din România, la sediul societății-mamă, care este, de regulă, într-o țară off-shore, venituri de miliarde de euro, pe care le ascund în România, ca să nu fie taxate”, ne spune avocatul Gheorghe Piperea.
Băncile s-au decredibilizat
Oamenii nu mai au motive să țină banii în bănci, atâta vreme cât dobânzile sunt negative. În plus, dacă banca este într-o situație foarte dificilă și vine BNR și spune că banca respectivă trebuie să supraviețuiască, chiar cu riscul de a confisca banii oamenilor din cont, asta se va întâmpla, este o lege a rezoluției bancare, din 2015, care spune exact asta, susține av. Gheorghe Piperea. ”În al doilea rând, banca, dacă are tot felul de suspiciuni, inclusiv din faptul că ai uitat să-ți faci o actualizare a datelor cu caracter personal, ai pus o virgulă greșit sau nu ai justificat banii pe care i-ai dat mamei tale, care este bolnavă, îți blochează conturile, nu numai banca în care ai banii respectivi, ci tot sistemul bancar te blochează și ai cazier bancar până îți rezolvi aceste chestiuni”, ne-a mai precizat av. Gheorghe Piperea. Acesta mai arată că statul nu poate aștepta onestitate din partea contribuabilului atâta vreme cât statul disprețuiește cetățeanul și firmele românești. ”La ora actuală, statul se împrumută la dobânzi de 9,2% în euro, în condițiile în care timp de doi ani de zile s-a împrumutat la dobânzi între 3-5-7%. Și a făcut o datorie publică pe seama contribuabililor de peste 80 de miliarde de euro, numai în ultimii doi ani și jumătate. În plus, din 2016 până în 2022, puterea de cumpărare în România a scăzut vertiginos, și vorbim de o scădere de 60%”, a afirmat av. Gheorghe Piperea.