Avertisment sumbru BNR: Falimente şi concedieri în masă, după sistarea ajutoarelor de la stat și scumpirea energiei!

Previziunile BNR privind capacitatea unor companii de a mai fi viabile după sistarea ajutoarelor de la stat sunt foarte sumbre în acest moment. Instituția consideră că această sistare, coroborată cu scumpirile abrupte ale energiei electrice, transportului şi ale materiilor prime şi a mărfurilor va duce la falimente și concedieri masive.

Capacitatea unor firme de a se menține viabile, incertă

„Pe orizontul ceva mai îndepărtat de timp, rămâne incertă capacitatea unor firme de a se menţine viabile ulterior sistării măsurilor de sprijin guvernamental, dar mai ales în contextul creşterii abrupte a costurilor cu energia, transportul şi ale altor materii prime şi mărfuri, precum şi al sincopelor în aprovizionare şi al nevoii de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente. Deosebit de relevante pentru condiţiile viitoare de pe piaţa muncii continuă să fie, de asemenea, implicaţiile probabilei extinderi a digitalizării şi automatizării pe plan intern, dar şi ale eventualei creşteri a apelului angajatorilor la lucrători din străinătate”, se arată în documentul BNR publicat vineri, 19 noiembrie.

Membrii Consiliului menţionează că randamentele titlurilor de stat şi-au accentuat considerabil parcursul crescător în cazul tuturor maturităţilor inclusiv în contextul persistenţei tensiunilor politice interne şi al tendinţei ascendente a randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din state dezvoltate şi din regiune.

Maxim istoric pentru creditele în lei la locuințe

BNR arată că s-a înregistrat o nouă creştere pe palierul de două cifre consemnată în septembrie de dinamica creditului acordat sectorului privat, în condiţiile unei activităţi intense de creditare în monedă naţională, susţinută inclusiv de programele guvernamentale, în particular IMM Invest România.

De asemenea, se remarcă volumul vizibil majorat al împrumuturilor noi în lei pe segmentul societăţilor nefinanciare, dar mai ales maximul istoric atins de creditele noi în lei pentru locuinţe, în paralel cu menţinerea la un nivel înalt, din perspectivă istorică, deşi în scădere, a fluxului creditelor în lei pentru consum. Pe acest fond, soldul creditului în monedă naţională şi-a accelerat creşterea, până la 18,4% în septembrie, iar ponderea lui în total s-a mărit la 71,6%.

Rata inflației, în creștere

Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să-şi prelungească trendul pronunţat crescător până spre mijlocul anului viitor – urcând la 7,5% în decembrie 2021 şi la 8,6% în iunie 2022, mult peste valorile previzionate anterior, de 5,6%, respectiv, 4,2%. Totuși, este de așteptat să coboare în decembrie 2022 la 5,9% şi revenind în trimestrul III 2023 în interiorul intervalului ţintei, la 3,3%.

Membrii Consiliului arată că măsurile vizând compensarea creşterii şi plafonarea preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie prezumate a fi aplicate temporar în cursul acestei ierni vor imprima un caracter fluctuant evoluţiei ratei anuale a inflaţiei pe orizontul scurt de timp. După o majorare în octombrie 2021, aceasta este aşteptată să scadă în noiembrie şi apoi să crească din nou în aprilie 2022, odată cu revenirea preţurilor la nivelurile prevăzute în contracte.

Modul de includere în calculul IPC a impactului schemelor de compensare este însă incert deocamdată, iar balanţa integrală a riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent pe termen scurt, au conchis membrii Consiliului, făcând referire la evoluţia cotaţiilor produselor energetice şi ale mărfurilor agroalimentare, precum şi la blocajele cronice în lanţuri de producţie şi aprovizionare, de natură să afecteze semnificativ şi inflaţia de bază, inclusiv prin intermediul preţurilor importurilor.

Absorbția fondurilor europene, incertă

De asemenea, BNR subliniază că un grad ridicat de incertitudine caracterizează şi perspectiva absorbţiei fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, precum şi a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027. Membrii Consiliului evocă procedurile de natură juridică şi tehnică ce se cer a fi finalizate pentru obţinerea prefinanţării din fondurile aferente Planului naţional de redresare şi rezilienţă, alături de ţintele şi jaloanele ferme ce condiţionează primirea ulterioară a tranşelor de finanţare, dar şi capacitatea instituţională şi istoricul realizărilor în domeniu ale României.

În acelaşi timp, valul patru al pandemiei şi măsurile restrictive asociate continuă să genereze incertitudini şi riscuri mari la adresa previziunilor, cel puţin în prespectivă apropiată, au arătat membrii Consiliului, în contextul crizei grave de sănătate publică provocate pe plan intern şi al potenţialelor implicaţii asupra activităţii economice şi pieţei muncii, dar şi pe fondul extinderii acestuia în alte state europene, afectate puternic şi de criza energetică şi de persistenţa blocajelor în lanţurile de producţie şi aprovizionare.