AcasăSOCIALAtacuri concertate împotriva cărbunelui din România. Aberația gazului metan din minele părăsite

Atacuri concertate împotriva cărbunelui din România. Aberația gazului metan din minele părăsite

Pentru România a început numărătoarea inversă. Dacă până la 30 aprilie ministrul Energiei nu cere amânarea închiderii termocentralelor la Bruxelles, sistemul energetic național intră în colaps. După sabotajul constant al ONG-urilor de mediu, care au produs sincope mari în producția pe cărbune, iată că apare, ca din senin, o analiză a Ember care arată că România ar fi responsabilă pentru 85% din emisiile de gaz metan, provenite din minele părăsite, despre care specialiștii spun că este o aberație.

Fără o modificare a PNRR, care să amâne închiderea termocentralelor pe cărbune, România nu va putea supraviețui energetic. Ministrul Energiei Virgil Popescu refuză cu obstinație să inițieze vreun dialog la Comisia Europeană, deși termenul limită până la care se mai poate schimba ceva este de 30 aprilie 2023. Ministrul continuă să vorbească despre deschiderea de noi capacități, vorbind, în special, despre parcuri fotovoltaice, care ar înlocui energia pe cărbune produsă de Complexul Energetic Oltenia, și de două centrale pe gaze, care nu există nici măcar în studii de fezabilitate.

Cărbunele din România este, de mulți ani, ținta unor atacuri concertate, venite din toate părțile. ONG-urile de mediu, cele mai dăunătoare dat fiind numărul mare de procese intentate exploatărilor miniere și blocajele implicite în activitatea termocentralelor, unele plătite chiar de instituții publice din Germania, au creat o imagine a României în Europa de cel mai mare poluator și producător de emisii de CO2. Imaginea contrastează flagrant cu locul 92 pe care îl ocupă țara noastră în lume la emisiile de CO2 din producția de energie. Cu o concentrație de dioxid de carbon de 383 g, România se situează sub țări precum Germania, cu o cantitată dublă, sau Polonia, cu emisii aproape triple de CO2 față de România. Și la energie regenerabilă țara noastră, cu 46% din resurse, stă mult mai bine ca alte state europene. Spre exemplu, Ungaria are 29%, Germania, 35%, Polonia, 22% sau Cehia, 16%.

Mingea la fileu

Probabil pentru a arunca mingea la fileu ministrului Energiei, Virgil Popescu, într-o analiză aberantă a Ember, dată publicității într-o perioadă în care trebuie să obținută prelungirea producției pe cărbune, România este scoasă drept țara care otrăvește Europa cu gazul metan din minele părăsite, situându-se pe locul doi în UE la astfel de emisii. Specialiștii spun însă că analiza este o aberație. ”Este o prostie. Dar la noi nu are nimeni nicio reacție. Haideți să gândim logic. Huila este responsabilă de metanul care se acumulează, care, de altfel, nu se acumulează oriunde și oricum. Și ce producție de huilă mai are România? Păi haideți să ne uităm la ce producție de huilă au Polonia, Germania și alte state. Dacă țara asta nu e reprezentată de nimeni, poate oricine să spună verzi și uscate. Gazul metan se formează în anumite etape ale exploatării în subteran, de la huilă. Dacă se oprește zăcământul, nu iese gazul metan, nu are cum. Dacă ar ieși vă dați seama că l-am capta și l-am folosi, dar nu iese nimic. Și unul nespecialist poate să vadă că analiza aia este o gogomănie”, ne-a declarat Dumitru Pârvulescu, președintele Federației Naționale Mine Energie.

Producția a scăzut cu peste 55%

Față de februarie 2014, producția de energie pe cărbune din România a scăzut luna trecută cu aproape 56%. Energia electrică brută produsă în SEN în februarie – 2023 vs februarie – 2022 arată o creștere importantă la hidroenergie de 39,6%, o creștere de 0,3% la hidrocarburi, o scădere de 15,4% la cărbune, o reducere de 0,9% la nuclear și creșteri de 23% la eolian și de 2% la fotovoltaic. În timp de România își reduce dramatic producția de energie pe cărbune, de la an la an și de la lună la lună, Germania tocmai a anunțat, prin cancelarul Olaf Scholz, că a reușit să scape de dependența de importurile din Rusia printr-o majorare a producției de energie pe cărbune. Germania însă nu trebuie să ceară permisiunea nimănui, spre deosebire de România, care se autodistruge la ordinul Comisiei Europene.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.
8.688 afisari