Deciziile iresponsabile ale Guvernului Bolojan pun țara în pericolSindicaliștii de la Administrația Națională Apele Române (ANAR) avertizează că reducerea personalului în acest sector ar însemna o catastrofă națională, dat fiind că angajații se ocupă cu protecția localităților împotriva inundațiilor. Deja deficitul de angajați este cronic, afectând capacitatea de supraveghere și intervenție. Mai mult, tăierea sporurilor înseamnă ca acești oameni să ajungă sub nivelul salariului minim pe economie, ceea ce reprezintă o încălcare a legii.
Sindicatul Mureșul din Apele Române, reprezentativ la nivelul ANAR, a semnalat că ultimul capitol din programul de guvernare aprobat prevede reducerea personalului Administrației Naționale Apele Române (ANAR) cu 50%. Administrația are deja un deficit de personal istoric, de 3.500 de oameni, iar cei 8.500 de angajați rămași încearcă să gestioneze, pe toate componentele, sursa de apă.
”Noi avem nevoie de tot personalul, de la doctorul în chimie sau în inginerie până la agentul hidro, ăla care face măsurătorile pe gârlă. Sunt 8.500 de oameni care gestionează în toată România un sistem național hidrografic, care trebuie să acopere fiecare râu, pârâu, pentru că, dacă nu știm ce se întâmplă într-un afluent al unui râu dintr-un bazin hidrografic, s-ar putea să avem surprize în comunități, care să fie inundate. Trebuie să măsurăm debitele, trebuie să intervenim, trebuie să executăm lucrări, nu există personal în plus”, ne-a declarat jrs. Cornel Brișcaru, președintele Sindicatului Mureșul din Apele Române (SMAR). Acesta arată că alte țări fac strategii de gospodărire durabilă a resurselor de apă pe următorii 50-100 de ani, iar în unele state sistemul este semi-militarizat, în timp ce România desființează domeniul dând oameni afară, că nu mai trebuie să faci nimic altceva dacă rămâi fără personal.
”Dacă mai reduci cu 50% personalul în ANAR putem să închidem. Oricum, cu ordonanța care îi obligă să plece pe cei care îndeplinesc vîrsta de pensionare, mai pierdem 1.500 de oameni. Și apoi a venit ordonanța cu blocarea angajărilor la stat. Ceva este stricat în țara asta, nu sunt capabili să gândească”, ne-a spus jrs. Cornel Brișcaru.
În saramură până la gât
Conducerea sindicatului din Apele Române îi îndeamnă pe cei din Guvern care cred că nu este muncă grea să intre, la Praid, în saramură până la gât, și să vadă dacă e muncă periculoasă.
”Avem colegi care sunt internați în momentul ăsta, cu tot felul de viruși, pentru că au prelevat pești morți, au stat în saramură. Apoi, dacă mâine dimineață reducem cele două sporuri, cu mizerabila aceea de grilă din Legea 153/2017, noi scădem cu salariile sub salariul minim pe economie. Am ajuns să angajăm ingineri și alți specialiști în ape pe salariul minim pe economie pentru că dădeam sporul acela. Eu l-aș lua pe Bolojan de mână și l-aș duce la salina Praid, să stea lângă colegii mei în saramură. Ce poate fi mai periculos decât să stai pe o pojghiță de sare și să știi că în subteran ai 10.000 de mc de apă și, dacă pici acolo, nu te mai găsește nici pompierul sau scafandrul, că nu are nimeni curaj să intre în saramura aia. Hai să-i punem pe cei care vor să taie sporurile să trăiască fără apă vreo două zile. Uitați ce se întâmplă la Târnăveni, dintr-o prostie, suferă oamenii ăia ca niște animale, pentru că nu au apă, și vorbim de 50.000 de cetățeni. Încercăm să mai salvăm ce se mai poate salva și acum trebuie să le comunicăm colegilor care stau la 40 de grade în saramură, că urmează să meargă acasă cu puțin peste 2.000 de lei”, ne-a precizat liderul SMAR. Acum, un salariu net al unul angajat la ANAR este între 3.100 lei și 3.500 lei, iar dacă se taie sporurile, salariile vor fi între 2.000 de lei și 2.400 lei.
Pericol permanent
Acum 10 ani, în ANAR erau 12.000 de angajați, iar acum sunt 8.500, susțin sindicaliștii. La reorganizarea de acum un an au fost afectate, în principal, formațiile de lucru, care efectuează lucrările hidrotehnice pe cursurile de apă. Au unit formații și au făcut servicii.
”Cum să faci servicii din formații de lucru, că ăia nu stau în birou. Sunt servicii în care jumătate din formație este pe un versant al muntelui și cealaltă jumătate de celălalt versant, iar șeful de serviciu mănâncă 5 pâini până își vede toți oamenii, că asta e configurația terenului. În Munții Apuseni îi trebuie două zile să-și viziteze colegii. Avem deja o supraveghere deficitară a bazinelor hidrografice, care poate să ducă la catastrofe, pentru că eu nu mai știu ce se întâmplă pe un afluent al unui râu sau pe un râu. Pot să am o rupere de nori într-un loc și, dacă nu am oameni să facă raportările și să intervină de urgență, până muți oamenii dintr-un loc în altul, s-ar putea ca localitatea să fie rasă de pe fața pământului”, ne-a mai declarat jrs. Cornel Brișcaru, președintele Sindicatului Mureșul din Apele Române.
