Ascensiunea populismului, inevitabilă. „Oamenii sunt supărați din cauza prețurilor ridicate”

Este puțin probabil ca liderii din zona euro care încearcă să țină la distanță partidele populiste să primească mult ajutor din partea economiei în acest an – chiar dacă Banca Centrală Europeană ar  reduce ratele dobânzilor.

În contextul în care alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în iunie 2024, o mare parte din clasa politică consacrată de pe continent se confruntă cu partidele de extremă dreapta, de la Raliul Național din Franța la AfD din Germania.

Mai multe greve au adâncit tensiunile politice – mai întâi cele ale mecanicilor de tren, apoi fermierii și transportatorii.

Previziunile Fondului Monetar Internațional arată că expansiunea zonei euro va crește modest la 0,9% în acest an, de la 0,5% în 2023.

„Dacă BCE ar fi vrut să stimuleze economia la timp pentru alegerile europene, ar fi trebuit să reducă ratele mai devreme”, a declarat Guntram Wolff, șeful Consiliului German pentru Relații Externe din Berlin. „BCE este, pe bună dreptate, mai preocupată de riscul reputațional, deoarece inflația a fost mult timp peste ținta de 2%, iar oamenii își amintesc acest lucru.”

„Oamenii sunt supărați din cauza prețurilor ridicate. Sper că, pe termen lung, climatul politic se va calma, la fel ca și situația economică a gospodăriilor cu venituri mici, care suferă cel mai mult din cauza prețurilor ridicate la energie”.

Potrivit sondajului Eurobarometru al Comisiei Europene din decembrie, în 22 de țări, majoritatea respondenților au declarat că nivelul lor de trai a scăzut, fără a se întrevedea nicio îmbunătățire în următorul an.

În plus, nu doar inflația și costul vieții îi împing pe alegători la extreme. În timp ce aceste probleme sunt principalele lor preocupări la nivel național, potrivit Eurobarometrului, imigrația și războiul din Ucraina au fost cele mai mari preocupări pentru întreaga regiune. Acest lucru evidențiază sentimentele mai profunde care alimentează trecerea la partidele populiste.

„Ceea ce contează este anxietatea economică: teama de a pierde un loc de muncă, de a nu face parte dintr-un domeniu sau o profesie recunoscută și de a fi mai puțin înstărit decât alții”, spune Cornelia Voll, președinta Școlii Hertie din Berlin. Profesor de economie politică internațională. „Extrema dreaptă exploatează anxietatea economică”.

Potrivit Eurasia Group, partidele eurosceptice ar putea obține peste 25% din voturi la alegerile din iunie și sunt în fruntea sondajelor în nouă dintre cele 27 de state membre ale UE.

Oricare ar fi rezultatul, guvernele nu au prea mult spațiu de manevră pentru a atrage alegătorii din punct de vedere fiscal, deoarece se concentrează pe consolidarea datoriei pentru a reduce împrumuturile din zona euro, care reprezintă aproximativ 90% din producția economică. Cetățenii europeni nu au de ales decât să înghită pilula amară de a avea mai puțini bani.

„Guvernele trebuie să reducă cheltuielile, în condițiile în care consumatorii încă se luptă cu costurile ridicate ale creditelor ipotecare și cu prețurile magazinelor”, a declarat Lena Komileva, economist șef la G+ Economics. „Creșterea cumulată a salariilor va fi mai mică decât creșterea costurilor.”