Apocalipsa prețurilor anunță falimentul economiei naționale

Institutul Național de Statistică a anunțat un record absolut al inflației în luna aprilie, care a fost de 13,8% raportat la aceeași perioadă a anului trecut. Explozia prețurilor, în special la energie, gaze și combustibili, dar și la produsele alimentare va provoca falimente în lanț ale IMM-urilor, în majoritate cu capital românesc, dar și ale celorlalte companii, pe fondul prăbușirii dramatice a puterii de cumpărare.

Inflația înseamnă, de fapt, o micșorare accentuată a veniturilor, prin scăderea puterii de cumpărare. În unele cazuri, produsele de bază s-au dublat, iar în altele creșterile au fost de 40-50%. Compensarea și plafonarea prețurilor la energie și gaze au fost făcute prea târziu și insuficient, astfel că facturile oricum s-au dublat. În piață, tot ce cumperi, de la produse, până la servicii este mult mai scump față de anul trecut, astfel că cetățenii au fost nevoiți să se limiteze la strictul necesar pentru a supraviețui. Chiar și acest strict necesar a fost înlocuit cu produse mai ieftine și, implicit, de proastă calitate.

Care este efectul într-o economie bazată pe consum? Prăbușirea acesteia. Fără clienți care să le cumpere produsele și serviciile firmele intră în faliment. Competitivitatea la export, atunci când nu producem pentru firmele mari din Occident, este și ea aproape zero, astfel că, pe lângă închiderea porților, societățile din țară vor mai fabrica și șomeri. PNRR-ul, despre care toți politicienii implicați spuneau că va aduce bunăstare, aduce, de fapt, o austeritate fără precedent, prin reformele concepute și asumate de Ghinea și de Cîțu, iar infuzia de capital în economie nu se vede și, mai ales, nu se simte. Raportul Institutului Național de Statistică pe luna aprilie arată o imagine dezastruoasă a nivelului de trai din România, pe care niciun voucher pentru săraci nu o va atenua, atâta vreme cât sărăcia a cuprins aproape integral populația țării.

Incapacitate de a produce

Făina și mălaiul s-au scumpit, față de anul trecut, cu 26%, respectiv, 28%, în condițiile în care România a avut producții record de grâu și porumb. Scumpirea este tributul plătit pentru incapacitatea autorităților de a dezvolta și de a încuraja procesarea, astfel că exportăm materii prime, ca țările subdezvoltate, și importăm produse finite. Potrivit INS, în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2022,  exporturile au însumat 22.035,3 milioane euro, iar importurile au însumat 29.203,7 milioane euro. Astfel, deficitul balanței comerciale a crescut, în primele trei luni ale acestui an, cu 1.830,5 milioane euro față de aceeași perioadă a anului trecut. Numai importul de alimente a fost de 2.328 de milioane de euro. Cel mai mare dezechilibru s-a înregistrat la produsele chimice, unde exporturile au fost în valoare de 1,1 miliarde de euro, iar importurile, de 4,6 miliarde de euro, o consecință directă a distrugerii industriei chimice românești.

Sindicatele cer reducerea fiscalității muncii

Sindicaliștii de la BNS vor să forțeze o întâlnire cu Guvernul pentru a cere majorarea salariului minim și reducerea fiscalității pe muncă. Aceștia consideră că propunerea de ordonanță prin care s-a introdus majorarea voluntară cu 200 de lei a salariului minim este fără noimă. ”Nu are cum să producă efecte și, mai mult, această majorarea teoretică s-ar aplica doar la salariul minim, dacă ai trecut cu un leu peste acest salariu nu mai poți beneficia. Trebuie regândită această măsură de intervenție și trebuie luată în calcul creșterea salariului minim. Noi am insistat și pe nevoia unor măsuri alternative, în sensul de a umbla la fiscalitatea pe muncă și de a o corecta astfel încât sumele nete rămase oamenilor să fie mai consistente. Este măsura cea mai rapidă și cea mai eficace. La un moment dat, când încă nu fusese schimbat, Florin Cîțu venise cu ideea de a reduce contribuția la pensii, care ar fi afectat veniturile oamenilor. Reducerea contribuțiilor trebuie să se facă la impozitul pe venit”, ne-a declarat Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical.