Conflictul din Ucraina a deschis robinetul imigranților și apatrizilor, care au fost împinși peste graniță și aruncați în responsabilitatea și grija României. Pentru toți aceștia, Guvernul a stabilit nu numai permise de ședere, dreptul la muncă, bani pentru cazare și masă, ci și dreptul de a se mufa direct la sistemul public de sănătate, ajuns deja în sapă de lemn.
La începutul afluxului de refugiați din Ucraina, o singură imagine a fost prezentată în mass-media, în care se observa cu stupoare că refugiații erau, de fapt, africani și asiatici, despre care autoritățile au spus că sunt toți studenți. Totodată, în raportările oficiale, ni s-a spus că, din cei 500.000 de refugiați care au intrat în România, doar 80.000 au și rămas aici, însă niciun cuvânt despre cetățenia acestora. Într-o țară permisivă din acest punct de vedere, cum este Ucraina, imigranții și apatrizii s-au simțit ca acasă.
Acum, însă, de teama războiului, au luat din nou calea pribegiei. Ungurii le cereau pașapoarte biometrice, polonezii s-au eschivat, spunând că și-au depășit capacitatea, în Republica Moldova era prea multă aglomerație și țara prea săracă, iar în țările UE nici măcar nu puteau visa, căci drepturile de muncă și de ședere erau doar pentru ucrainenii cu acte în regulă.
Astfel că s-au mulțumit cu România. Sigur că, teoretic, și la noi s-au făcut ceva demersuri în încercarea de a-i livra pe aceștia în țările de origine, însă este imposibil să gestionezi zeci de mii de imigranți. Și uite așa, România, care anunțase UE anul trecut că nu poate primi mai mult de 2.000-3.000 de imigranți, s-a trezit acum cu câteva zeci de mii, despre care nu suflă o vorbă. Cine va suporta costurile uriașe pentru aceștia? Evident, statul român, că doar are balta pește, cu speranța că se vor activa ceva mecanisme de finanțare în Uniunea Europeană, care să mai limiteze pierderile. Mai mult, pe lângă alocațiile pentru hrană și cazare, statul român a decis să racordeze mulțimea de apatrizi și imigranți la sistemul de sănătate românesc, aflat deja într-un colaps generalizat.
S-a modificat legea
Casa Națională de Asigurări de Sănătate a modificat normele metodologice pentru dobândirea calității de asigurat a cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina. Astfel, aceștia vor beneficia de pachetul de servicii medicale de bază, precum și de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale și servicii medicale cuprinse în programele naționale de sănătate curative, exact ca orice asigurat din România. Pentru aceasta imigranții din țările terțe și apatrizii trebuie să depună în copie la furnizorii de servicii medicale documente care să ateste decizia de acordare sau de refuz al permisului de ședere în Ucraina și documentul de călătorie. Pentru membrii de familie ai acestora sunt necesare documente precum certificat de naștere, certificat de căsătorie, certificat de adopție, declarație pe propria răspundere, după caz, și documentul de călătorie. Totodată, pentru apatrizii și resortisanții țărilor terțe, altele decât Ucraina, care își aveau reședința legală în Ucraina înainte de 24 februarie 2022, sunt necesare documentul de identitate și documentul de călătorie, iar pentru cetățenii străini și apatrizii fără documente de identitate, doar documentele de călătorie.
Permise de ședere pentru toată lumea
Guvernul a decis, în baza Deciziei UE nr. 382/2022, ca toți străinii și apatrizii care îşi aveau reşedinţa legală în Ucraina şi care nu se pot întoarce în condiţii sigure şi stabile în ţara de origine, atât cei care au venit în România după 24 februarie 2022, cât şi cetăţenii ucraineni aflaţi pe teritoriul României dinainte de izbucnirea conflictului armat, să primească permise de ședere. De astfel de permise vor beneficia, automat, şi apatrizii şi resortisanţii ţărilor terţe care beneficiau de o protecţie naţională în Ucraina.