Fără să-și fi dorit acest lucru, medicii au început să descopere că cei mai mulți bolnavi Covid au fost din rândul diasporei. În demersurile făcute pentru a solicita donarea de plasmă de la cei vindecați, personalul centrelor de hematologie s-a trezit că sună mai mult în afara țării.
Au venit infectați, au dezvoltat simptome, s-au internat, s-au vindecat și au plecat înapoi, la muncă în străinătate. Aceasta este concluzia medicilor de la centrele de transfuzie sanguină, care, încercând să convingă oamenii să doneze plasmă, au constatat că foarte mulți dintre cei vindecați de Covid se întorseseră, aproape imediat după externare, în țările din care veniseră. ”Până să fie foarte mulți pacienți, așa cum sunt acum în Prahova, mi s-au transmis listele de la Spitalul Județean cu cei externați și era foarte greu să iei legătura cu ei, pentru că nu toți își lăsaseră numărul de telefon.
Din cei care aveau numere de telefon, îi eliminăm pe cei care aveau sub 18 ani și peste 60 de ani. În categoria potențialilor donatori din liste erau mulți oameni care au fost în străinătate la lucru, s-au îmbolnăvit în Spania sau în Italia, au venit fără simptome acasă și acasă au făcut boala, au stat în spital sau izolați, după care s-au întors la lucru. Am avut surpriza să sun în toate țările. Mulți au venit din afara țării pentru că s-au speriat și ei erau deja infectați”, ne-a declarat dr. Georgeta Hanganu, directorul Centrului de Transfuzie Sanguină Ploiești.
Cele mai multe vindecări, la persoane de peste 60 de ani
Reprezentanții centrelor de transfuzie sanguină ne spun că cele mai multe cazuri de vindecări s-au produs la categoria de peste 60 de ani, acești oameni fiind și vulnerabili în fața Covid, din cauza comorbidităților. ”Boala s-a lipit de oameni mai sensibili, cu hipertensiune arterială, diabet, cardiopatie ischemică, purtători de antigeni de hepatită B, care nu se califică pentru donare. Din cei rămași pe listele cu potențiali donatori de plasmă, unii aveau fobie de ace, alții au rămas cu traume, deși spun că au fost tratați bine în spital, dar nu mai vor să vadă medici și asistente.
Tot căutând donatori, am primit răspunsuri de genul că vor să se mai gândească și apoi îmi spuneau că erau hotărâți, dar colegii de la muncă le-au spus că este ceva foarte periculos sau alții dădeau vina pe soțiile lor, care nu îi lăsau să doneze plasmă. În România doar 2% din populație donează sânge și este greu să avem pretenție ca să ai într-o populație care a trecut prin boală un procent mai mare de donatori. În primul rând pentru că donarea de plasmă este mai lungă ca timp, circa 50 de minute, iar unii oamenii sunt speriați”, ne spune directorul Centrului de Transfuzie Sanguină Ploiești, dr.Georgeta Hanganu.
Cadrele medicale, principalii donatori de plasmă
În ultima vreme, numărul de donatori de plasmă a început să crească, însă cei mai mulți dintre aceștia sunt cadre medicale. Medicii din centrele de transfuzie sanguină ne mai spun că asimptomaticii sau cei cu simptomatologie ușoară nu prea au anticorpi, așa că nu pot deveni donatori de plasmă. Sunt și cazurile testelor fals pozitive, în care se constată că oamenii nu au avut Covid pentru că nu au nici urmă de anticorpi.
”În Prahova au fost foarte mulți care au fost contacți și au avut simptome minore, de la care nu am putut recolta plasmă. În schimb, am avut oameni care au fost foarte bolnavi și au venit să doneze plasmă de câte două-trei ori, spunând că nu mai vor să treacă și alții prin ce au trecut ei. Corect și logic este că întotdeauna tratamentul cu anticorpi este unul foarte bun și este un câștig pentru pacient”, ne-a mai precizat dr.Georgeta Hanganu.