AcasăSOCIALAm ajuns de râsul curcilor. Suntem dependenți energetic de Bulgaria

Am ajuns de râsul curcilor. Suntem dependenți energetic de Bulgaria

Dintr-o forță pe piața energiei, România a ajuns milog la ușa vecinilor

România a importat, în primele 9 luni ale acestui an, peste 4.300 GWh de energie din Bulgaria, țara vecină devenind, în ultima vreme, principalul exportator din zonă, dat fiind centralele pe cărbune menținute în funcție. Minusul din Sistemul Energetic Național a fost de peste 1.000 de TWh în această perioadă, la care se vor adăuga și cantitățile importante pe care le exportăm acum în Republica Moldova.

Potrivit unei analize a datelor din OPCOM, realizată de dr.ing. Nicolae Codreanu, fost director tehnic dezvoltare al Complexului Energetic Hunedoara, balanța producției și consumului de energie în România pe primele nouă luni ale acestui an a fost negativă. Astfel, România a produs 39,507 TWh energie electrică și a consumat 40,654 TWh. Cea mai mare producție a fost înregistrată la combustibilii fosili, cu 4,249 TWh, urmată de hidroenergie – 10,632 TWh, nucleară – 7,410 TWh și regenerabile, cu 7,216 TWh.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, producția netă de energie electrică a scăzut cu 7%, consumul a scăzut cu 6%, iar importurile au crescut cu 36%.  Cele mai mari scăderi ale producției s-au raportat la hidroenergie, cu 26% mai puțin față de anul trecut. Totodată, s-a produs mai puțin decât anul trecut energie din hidrocarburi, cu 7,7%, din lignit, cu 3,1% și din huilă cu 8%. Ieri, la ora 13, România producea 7.382 MWh și consuma 8.087 MWh, importând, în acest interval orar, peste 700 de MWh. Un lucru inexplicabil este că, dintr-o capacitate instalată de 6.641 MWh, hidroenergia mai produce doar 1.750 MWh, iar seceta nu poate fi o justificare pentru o asemenea prăbușire a producției. La hidrocarburi – gaze și păcură- am putea produce 2.615 MWh, însă cantitatea raportată ieri a fost de doar 1.722 MWh. Și nu în ultimul rând, la cărbune, unde avem o capacitate instalată de 3.422 MWh, se mai produce maximum 1.524 MWh. Având în vedere toate aceste date, este evident că, la un anumit nivel, se ordonă o frânare a producției pentru o creștere a importurilor. În ce privește regenerabilele, care nu pot fi previzibile, la eoliană, dintr-o capacitate instalată de  3.014 MWh, se produceau ieri 821 MWh, și asta pentru că a bătut vântul, iar la fotovoltaice, din 1.391 MWh instalați, s-au produs doar 116 MWh, în mijlocul zilei.

Trăiască centralele pe cărbune!

Pentru că a știut să negocieze la Comisia Europeană, Bulgaria produce energie din cărbune în stil mare, ajungând exportator de vârf pentru statele vecine. Numai România a importat 4.379 GWh energie din Bulgaria, în primele nouă luni ale acestui an. Bulgaria a exportat în primele 6 luni din 2022 o cantitate netă de 6,6 TWh de energie electrică, în special în statele vecine România, Grecia, Turcia, Macedonia de Nord și Serbia, obținând un profit de aproape 1,3 miliarde euro. Bulgaria beneficiază de la Comisia Europeană de derogări cu privire la emisiile de dioxid de sulf ale termocentralelor pe cărbune, însă există riscul ca acestea să fie anulate, din cauza depășirii în mod repetat a limitelor legale de poluare. În plus, potrivit Institutului Național de Statistică, în perioada ianuarie-septembrie 2022, resursele de energie primară ale României au scăzut cu 1,8%, iar cele de energie electrică au scăzut cu 4,3% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Prețuri mai mari cu 670%

Față de 2010, prețul mediu al energiei electrice pe Piața Zilei Următoare (PZU) a crescut cu 670%, fenomen cauzat de transformarea României din exportator net de energie în importator net. Mai mult, producția de energie din gaze naturale, cu creșteri record ale prețurilor, a înregistrat o evoluție ascendentă, majorându-se cu 62% față de 2010. În schimb, producția de energie pe cărbune a avut o scădere în ultimii 12 ani de 47%.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.