Atât proiectele PNRR, cât și motivele respingerii acestora de către Comisia Europeană au fost ținute la secret de Guvernul Cîțu. Am reușit însă să aflăm de ce România a plecat în șuturi de la Bruxelles și de ce nicio propunere nu a fost acceptată. Evident, totul este legat de modul total neprofesionist în care au fost însăilate proiectele.
Guvernul Cîțu a cerut bani pentru PNRR pe proiecte care au avut deja finanțare europeană anul trecut și pe care nu a fost capabil să le implementeze. Mai mult, unele proiecte propuse erau deja în finanțare pe fondurile europene clasice, ceea ce făcea imposibilă finanțarea prin PNRR. ”A existat un apel de proiecte anul trecut pentru proiectarea rețelei de gaze din bani europeni, aproape 200 milioane de euro, și noi nu am reușit să implementăm proiectele. Atunci Comisia Europeană a spus că de ce mai cere Guvernul 3 miliarde de euro prin PNRR pentru rețeaua de gaze când nu a fost în stare să implementeze proiecte de 200 milioane de euro. Tot așa a fost și la împăduriri, a fost un proiect anul trecut pe fonduri europene care s-a blocat, iar acum au venit să ceară bani pentru împăduriri. Sau au fost bani de la UE pentru împădurirea zonelor rurale, în ultimul an și jumătate, și nu s-au cheltuit banii. Pe transporturi principala problemă este că s-a mers cu drumuri care sunt deja incluse la finanțare pe Programul operațional transporturi, pe fondurile europene clasice, și nu poți să mergi și pe PNRR cu acestea. Pe zona de irigații ei nu au explicat corespunzător că vorbim de combaterea deșertificării și de faptul că vom folosi mai eficient resursele, adică nu au explicat componenta de mediu. Este clar că nu vor putea fi cuprinse la irigații toate zonele, dar se poate face un program dacă ei știu să explice”, ne-a declarat europarlamentarul Victor Negrescu.
Nu se înțeleg în coaliție
Prima mare problemă este aceea că ei trebuie să taie de la sumele alocate pentru toate reformele, pentru că au trecut 41 de miliarde de euro, în loc de 29 miliarde, suma alocată României, ne spune europarlamentarul Victor Negrescu. ”Din păcate ei nu au putut să taie, că nu s-au înțeles în coaliție. Au încercat săptămâna aceasta, de față cu președintele, au mai avansat un pic, dar sunt în continuare probleme. Cristian Ghinea s-a dus să negocieze singur la Bruxelles, dar în baza unui mandat acordat de Guvernul României, printr-o ordonanță de urgență, deci nu pot spune că Ghinea este de vină, că e de vină tot Guvernul. Ce am înțeles este că acum premierul va prelua mai multe din atribuții, cum ar fi trebuit să se întâmple din start, pentru că toate celelalte state europene au negociat la nivel de prim-miniștri”, ne-a precizat europarlamentarul Victor Negrescu.
România riscă să dea banii înapoi
Cel mai mare risc este însă ca în 2026 România să fie obligată să dea banii înapoi pentru că nu a finalizat implementarea proiectelor. ”Rolul aici îl are Dan Barna, pentru că el are în atribuții coordonarea PNRR. El trebuie să explice care e mecanismul de implementare, care sunt autoritățile de management, că nu s-a stabilit nimic. Problema este că, până la urmă, Comisia Europeană o să ne ceară înapoi banii alocați. Implementarea proiectelor ține și de capacitatea administrativă, dar proiectele propuse nu sunt suficient de detaliate, în termeni de proceduri, încât să poată fi implementate. Comisia Europeană trebuie să știe că tu mâine poți să faci licitația, de aceea este nevoie de proiecte mature serioase, nu că acum inventezi un proiect de la zero. Trebuie să ai proiecte deja făcute pe care să le implementezi rapid, pentru că este un plan de relansare. Ori ei nu au niciun astfel de proiect, deși au avut un an la dispoziție”, a mai afirmat europarlamentarul Victor Negrescu.