Alertă de la Consiliul Fiscal. Datoria publică va ajunge la 58% din PIB

Raportul pe anul trecut al Consiliului Fiscal conține previziuni sumbre în ce privește creșterea datoriei publice, care ar putea să ajungă la 58% din PIB până în 2024. Instituţia atrage atenţia că trebuie îmbunătăţită semnificativ colectarea veniturilor fiscale, măsurile de austeritate nefiind îndeajuns pentru reducerea deficitului bugetar.

Consiliul Fiscal arată, în raportul pe anul trecut, că datoria publică a României a crescut în 2020 cu 125,7 miliarde de lei, ponderea acesteia în PIB majorându-se de la 35,3% în 2019 la 47,3 în decembrie 2020. Conform evaluărilor Consiliului Fiscal, în scenariul de bază reprezentat de datele oficiale ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză și ale Ministerului de Finanțe, datoria publică va continua  să se majoreze până la nivelul de 54,1% în 2023, traiectoria inversându-se în 2024, când se prognozează să scadă la 53%  din  PIB.

În condițiile unui scenariu mai puțin optimist, de scădere a deficitului bugetar ca pondere în PIB, de doar 1 punct procentual pe an, față de 1,6 pp în scenariul de bază, ponderea datoriei s-ar situa pe o traiectorie de creștere, atingând un nivel semnificativ mai mare, de circa 58% în 2024, potrivit raportului Consiliului Fiscal. Această evoluție ar surveni pe fondul înregistrării unui deficit bugetar care nu stabilizează datoria publică (ca pondere în PIB) în intervalul 2021-20244. Atât scenariul de bază, cât și scenariile alternative comportă riscuri semnificative, arată Consiliul Fiscal. Reducerea datoriei  publice  depinde  într-o măsură importantă de diminuarea deficitului bugetar (și, implicit, a celui primar), chiar și în condiții de creștere economică înaltă.

Optimizările fiscale trebuie să dispară

Consiliul Fiscal semnalează că, deși procesul consolidare fiscal-bugetară trebuie să aibă în vedere o restructurare a cheltuielilor bugetare, este absolut necesară creșterea veniturilor fiscale, o ajustare efectuată numai pe partea de cheltuieli fiind foarte dificilă și improbabil a se concretiza la nivelurile estimate de Ministerul de Finanțe.

”În acest sens, o creștere a veniturilor bugetare ca pondere în PIB ar putea proveni din îmbunătățirea eficienței colectării, lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepțiilor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea  fermă a evaziunii fiscale și a concurenței fiscale neloiale și optimizarea ratelor de impozitare/taxare. Decizia țărilor celor mai dezvoltate de la reuniunea G7 din Marea Britanie, desfășurată în iunie 2021, privind impunerea la nivel global a unui impozit minim pe  profit, este de bun augur pentru eforturile de a combate evaziunea fiscală și optimizările fiscale”, se arată în raportul Consiliului Fiscal.

Dependență de bănci

O  constrângere suplimentară este legată de faptul că, la finalul anului 2020, expunerea față de sectorul guvernamental raportată la activele băncilor locale (acestea fiind principalul deținător de datorie publică pe piața internă) s-a menținut în apropierea valorii de 26%, nivelul acestui indicator fiind printre cele mai ridicate din UE, se precizează în raportul Consiliului Fiscal. Menținerea acestei situații poate conduce, cel mai probabil, la o dependență crescută față de investitorii nerezidenți, căreia i se asociază o vulnerabilitate în creștere la șocuri de dobândă și de curs valutar, la modificări ale apetitului de risc pe piețele financiare globale, precum și la o eventuală modificare de rating suveran.