AcasăSOCIALAfacerea CARANTINA. Cum s-au îmbogățit băieții deștepți

Afacerea CARANTINA. Cum s-au îmbogățit băieții deștepți

Firmele au câștigat din carantină, în două luni, peste 30 de milioane de euro

Aproape 190 de milioane de lei a plătit statul român pentru carantinarea românilor din cele două luni ale stării de urgență, 90% din această sumă intrând în buzunarele firmelor private. Timp de o lună și jumătate, profitând de o gafă legislativă mai mult sau mai puțin deliberată, plata s-a făcut pe persoană carantinată, deși într-o singură cameră erau cazați mai mulți, profiturile fiind uriașe. 

În timp ce HoReCa închisese absolut tot în timpul stării de urgență, intrând, ireversibil, în faliment, câțiva băieți deștepți au reușit să se îmbogățească rapid din afacerea CARANTINA. Cine s-a descurcat a încheiat repede un contract cu autoritățile și a reușit să obțină un profit colosal. Astfel, în perioada 16 martie-15 mai 2020, 62.406 de persoane care au intrat pe teritoriul României din zonele afectate de Covid-19 au intrat în carantină instituționalizată, pentru care statul a plătit 188,9 milioane de lei, media cheltuielilor angajate cu carantina/persoană fiind de 3.028 lei.

Plățile au fost decontate în proporție de 97,8% din sumele alocate de la bugetul de stat prin direcțiile județene de sănătate publică, diferența fiind acoperită de la bugetul local. Cele mai mari cheltuieli cu această destinație s-au înregistrat în București – 17.911 mii lei, județul Bihor – 12.139 mii lei și județul Suceava – 9.288 mii lei. Analiza cheltuielilor medii angajate pe persoană carantinată a relevat faptul că peste media pe țară se află Municipiul București, cu 5.462 lei/persoană, având și cele mai mari cheltuieli, dar și alte județe care, deși au valori mai mici ale cheltuielilor angajate, înregistrează cheltuieli medii/persoană carantinată ridicate: Brașov – 5.389lei/persoană, Giurgiu – 4.491 lei/persoană, Timiș – 4.297 lei/persoană, Gorj – 3.960 lei/persoană, Prahova – 3.768 lei/persoană și Tulcea – 3.741 lei/persoană.

Camerele, decontate de 4 ori mai mult

Potrivit Curții de Conturi, până la data de 28.04.2020, decontarea alocației de cazare s-a făcut potrivit prevederilor HG nr. 201/18.03.2020, în sumă de 230 lei/persoană, în condițiile în care persoanele carantinate nu au fost cazate în regim single. Ulterior, prin HG nr. 329/23.04.2020, care a fost publicată în Monitorul Oficial din data de 28.04.2020 (la cinci zile de la data emiterii), cuantumul alocației de cazare a fost stabilit la 230 lei/cameră indiferent de numărul persoanelor cazate în aceasta.

Până la modificarea modului de calcul al alocației au fost identificate situații la unități hoteliere în care numărul persoanelor carantinate într-o anumită perioadă, raportat la numărul de camere, a fost de 2, 3, 4 persoane/cameră, ceea ce a presupus ca decontarea pe o cameră să se facă la un tarif de 230 lei X numărul persoanelor carantinate în acea cameră.

Nerespectarea carantinei, plătită tot de stat

Ordonanța Militară nr.4/2020 prevedea că persoanele care nu respectă condițiile izolării la locul declarat/la care au optat să efectueze izolarea și sunt identificate în afara spațiului de izolare și persoanele care părăsesc locul în care au fost carantinate, fără aprobarea autorităților competente, vor fi obligate să intre în carantină 14 zile / să reia ciclul de carantinare de 14 zile, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea acestora. Dat fiind faptul că Ordonanța Militară a fost făcută pe genunchi, plățile au fost suportate tot de la bugetul de stat sau de la bugetul local.

”În Ordonanța Militară nr. 4 din 29 martie 2020 nu este reglementată o procedură cu privire la regimul de finanțare și autoritățile publice cu atribuții în urmărirea recuperării debitelor reprezentând cheltuielile efective realizate cu carantinarea ca urmare a nerespectării măsurii carantinei sau măsurii de izolare la locul declarat/la care au optat să efectueze izolarea. Absența reglementărilor invocate mai sus a dus la situația în care prestatorul a efectuat serviciile de carantinare, astfel cum prevede legea, a solicitat contravaloarea acestora către unitatea administrativ-teritorială, iar aceasta, la rândul ei, a solicitat fondurile de la direcția județeană de sănătate publică”, se precizează în raportul Curții de Conturi.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.
2.471 afisari

2 COMENTARII

  1. @ Ce opinii aveți referitoare și la legea finanțării „partidelor politice” interlope din subvenții publice, pentru definirea și exprimarea voinței politice a alegătorilor, lege care se referă numai la partide politice nu și la finanțarea independenților, ca „independenți” cerând „judecătorii” , ? Remarcați și faptul că ăștia de își zic partide politice și vor zone de influență în definirea și exprimare voinței politice a alegătorilor a;a cum zice articolul 8 din Constituție , și taxe la partide pentru exprimarea voinței politice, sub formă de subvenții din bani publici, își schimbă orientarea politică în scopul obținerii de mandate care să exprime voință politică, după cum au oferte de la liderii „partidelor politice” interlope, ?
    &Poate că ați remarcat și că „partidele politice” ce solicită taxe de protecție din bani publici, ca și clanurile interlope care luau taxe de protecție, nu prea realizează ceea ce au prezentat ca programe electorale, necontribuind nici la definirea voinței politice a alegătorilor, căci probabil, luând din grămada bugetului public, „subvenții” , după cum și-au votat, au aceeași sursă de finanțarea a „orientărilor politice” , din celelalte surse de finanțare a partidelor politice neobținând probabil prea multe resurse, ?

Comments are closed.

Zenville

Ultimele știri

Ce program au supermarketurile Kaufland, Lidl şi Carrefour, de Paşte 2024. Surpriză! Unele magazine sunt deschise şi duminică, 5 mai

Românii se află în toiul pregătirilor de Paşte 2024, iar asta înseamna şi goana prin supermarketuri. Kaufland, Lidl şi Carrefour sunt câteva dintre cele...

Patriarhul Daniel, cu gândul la Diaspora în Pastorala de Paşte 2024: „Să arătăm semne de iubire frăţească şi tuturor românilor aflaţi printre străini”

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a transmis gânduri bune către românii din Diaspora, în Pastorala de Sfintele Paşte 2024.El a punctat că „Taina Pocăinţei...
proger