Cosmin Dorobanțu, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, acuză faptul că, în cazul turcului criminal de polițiști evadat din permisia oferită de penitenciarul Rahova, nu poate fi vorba decât despre șpagă sau greșeală cu intenție. Acesta arată că trecerea extrem de rapidă de la regimul de maximă siguranță la semideschis este unicat în sistem și că administrația penitenciarului i-ar fi facilitat accesul la programe și la activități, tocmai pentru a-i justifica cele 24 de permisii.
Sindicaliștii din sistemul penitenciar acuză administrația penitenciarului Rahova de evadarea criminalului turc, încarcerat pentru uciderea unui polițist român. Potrivit acestora, în acest caz se poate vorbi ori despre șpagă, ori despre o greșeală cu intenție.
”Faptul că a reușit să obțină 24 de permisii are două explicații: ori s-a dat șpagă de nu s-a mai putut, ori s-a greșit cu intenție. Acolo nu există <<din culpă>>, cu intenție s-a greșit. Și o să vină Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) să spună că nu, domnule, că erau obligați de lege să-l recompenseze cu permisiunea de a ieși din penitenciar. Este fals. Natura săvârșirii infracțiunii îi dădea dreptul directorului penitenciarului Rahova și directorului general al ANP să refuze aceste permisii, chiar dacă el avea un comportament corespunzător și participativ la toate activitățile din interiorul penitenciarului”, ne-a declarat Cosmin Dorobanțu, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP).
De la maximă siguranță, la semideschis
Criminalii aflați după gratii primesc permisii doar dacă au bani, ne spune Cosmin Dorobanțu. În general, sistemul penitenciar permite pentru toți deținuții, fie că este criminal, fie că este violator, să le fie schimbat regimul de detenție de la unul restrictiv la unul permisiv.
”Însă, ceea ce ne surprinde pe noi, angajații din sistemul penitenciar, este cum un criminal de polițiști a trecut atât de repede la schimbarea regimului de executare, de la regimul de maximă siguranță la regimul semideschis. Noi ne întrebăm de ce acel deținut, milionar, criminal de polițiști, mai stătea la Rahova. Și asta pentru că penitenciarul Rahova ține deținuți încarcerați exclusiv în regim închis și maximă siguranță. Iar acest deținut milionar criminal de polițiști avea regim semideschis. Acest deținut trebuia să fie la Jilava, nu la Rahova. Dacă este să analizăm toți deținuții criminali, care au 23 de ani condamnare, niciunul nu a trecut atât de repede prin regimurile de executare a pedepselor. Acestui deținut i s-a schimbat regimul de executare imediat ce legea permitea acest lucru, ceea ce este anormal față de alți criminali din sistemul penitenciar”, ne-a precizat președintele FSANP, Cosmin Dorobanțu.
Cu premeditare
Sindicaliștii din sistem confirmă ceea ce chiar ministrul Justiției, Radu Marinescu, a afirmat, că doar unul din 3.000 de deținuți se învoiesc din penitenciar.
”Trebuie spus că administrația penitenciarului Rahova, ca să poată să-i dea permisii, l-a scos în mod deliberat la muncă și la activități tocmai ca deținutul să acumuleze credite. L-a lăudat atât, că vezi Doamne, era un înger, pentru că tocmai administrația penitenciarului l-a băgat în toate programele educative, în toate activitățile lucrative și l-a scos la muncă în interitorul penitenciarului, ca să poată să justifice învoirile legale. Deci ei, pe lege, sunt acoperiți de hârtii. Aici este o problemă de moralitate a sistemului penitenciar și se poate spune că sultanul veiozelor a stins lumina moralității în penitenciare. De ce toți criminalii milionari și deținuții VIP beneficiază de aceste învoiri? De ce mulți deținuți VIP rămân la Rahova după ce li se schimbă regimul și nu se duc la Jilava? Este o practică deja”, ne spune Cosmin Dorobanțu, președintele FSANP.
Întoarcere în societate?
Abdullah Atas, turcul care a ucis un polițist român în 2015, a beneficiat de 72 de recompense și 24 de permisii în penitenciarul Rahova. „Deținutul a avut o conduită constant pozitivă, a fost permanent recompensat pentru implicarea în activități productive, educative și de reintegrare socială, a participat la ieșiri în comunitate și la activități terapeutice. Administrația ar putea să refuze să acorde permisiuni de ieșire pentru oricare dintre deținuți. N-ar mai fi niciun risc, n-ar mai fi nicio problemă. Însă noi ne dorim ca administrație să întoarcem în societate niște persoane mai bune decât au fost în momentul condamnării”, a declarat directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, Geo Bogdan Burcu.