România a semnat un acord de cooperare cu Guvernul SUA în domeniul nuclear pe o perioadă de 30 de ani, cu prelungiri succesive de câte 5 ani. Pe lângă colaborarea la retehnologizarea Unității 1 Cernavodă și construcția Unităților 3 și 4, acordul prevede și amplasarea unor reactoare modulare mici pe teritoriul țării.
Tranziția către energia verde în România vizează, în principal, dezvoltarea sectorului nuclear, un domeniu extrem de controversat, care pune mari probleme legate de riscurile la adresa sănătății mediului și a oamenilor. ”Energia nucleară este o alternativă cu emisii reduse de carbon la combustibilii fosili și reprezintă o componentă critică a mixului energetic în 13 din cele 27 de state membre ale UE, având o pondere de aproape 26 % din energia electrică produsă în UE. Cu toate acestea, în urma dezastrului de la Cernobîl din 1986 și a catastrofei nucleare de la Fukushima, Japonia, din 2011, energia nucleară a ajuns să fie foarte controversată. Decizia Germaniei de a elimina treptat energia nucleară până în 2020, precum și închiderea temporară a două reactoare belgiene după ce au fost descoperite fisuri în recipientele acestora au intensificat presiunile exercitate pentru abandonarea energiei nucleare în Europa. Chiar dacă statele membre sunt cele care aleg dacă intenționează să includă sau nu energia nucleară în mixul lor energetic, legislația UE urmărește îmbunătățirea standardelor de siguranță a centralelor nucleare și asigurarea faptului că deșeurile nucleare sunt eliminate și manipulate în condiții de siguranță”, se arată într-un raport al Uniunii Europene. Guvernul Cîțu a aprobat, în ultima ședință de Guvern, un acord cu Guvernul SUA pe 30 de ani care, adițional proiectelor actuale, proiectul Unităților 3 și 4 și retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă, prevede și cooperarea pe termen lung și foarte lung prin posibilitatea dezvoltării reactoarelor modulare mici în România, pe un amplasament care urmează a fi stabilit, în vederea asigurării în viitor a flexibilității și scalabilității tehnologiilor nucleare.
Marea problemă, depozitele deșeurilor radioactive
Pe lângă riscurile cu consecințe ireversibile ale unor accidente nucleare, marea problemă e energiei nucleare o reprezintă depozitarea deșeurilor radioactive. Acestea trebuie construite la mare adâncime și în condiții speciale de sol. Demararea construcției unui astfel de depozit de deșeuri radioactive la doar câțiva kilometri de România, proiect care va fi finalizat în acest an, a suscitat numeroase controverse, negocieri și dezbateri între România și Bulgaria. Semn că însăși vecinătatea unui depozit de deșeuri radioactive presupune riscuri mari. Depozitul de la Kozlodui, din Bulgaria, a fost amplasat lângă Dunăre, în apropiere de localitățile românești Bechet, Dăbuleni și Caracal. Însă și pe teritoriul României există un depozit pentru deșeuri radioactive, în localitatea Băița, din Bihor, al cărui grad de umplere a depășit 50%, urmând a se construi un altul în județul Constanța, în comuna Saligny, investiția de aici ajungând la peste 450 milioane de euro.
UE mizează pe energii regenerabile
Uniunea Europeană se va canaliza pe energii regenerabile și pe noi surse de energie alternative, în așa fel încât impactul industriei asupra mediului să fie cât mai mic, ne spune europarlamentarul Victor Negrescu. ”Deși beneficiază de resurse financiare europene, până în prezent țara noastră nu a realizat un program detaliat cu privire la modul în care va folosi banii, România fiind în întârziere față de ce au făcut alte state europene, care deja au tot programul setat în mod corespunzător. Perspectiva României a fost aceea de a avea o tranziție energetică care să fie cât mai graduală, mizând pe resursele energetice existente la noi și mizând pe ideea că avem un mix energetic destul de echilibrat, dacă e să ne raportăm la diferitele surse de energie. În zona nucleară, este necesară modernizarea, dar deocamdată nu am văzut vreo prezentare a Guvernului prin care să arate cum, prin modernizarea respectivă, va scădea impactul asupra mediului și, în mod special, impactul deșeurilor generate de producția de energie nucleară în România”, ne-a declarat europarlamentarul Victor Negrescu.