Guvernul și-a asumat, în Strategia națională privind adaptarea la schimbările climatice, cerută de Bruxelles, trecerea la represalii împotriva românilor care refuză să plătească asigurarea obligatorie. Este vorba despre asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor, de care cei care locuiesc la bloc sau cei care locuiesc în zone neinundabile nu vor beneficia niciodată. În același timp, Executivul vrea să oblige persoanele sărace, fermierii și IMM-urile să se asigure împotriva dezastrelor.
Strategia națională privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024—2030, cu perspectiva anului 2050, publicată în Monitorul Oficial, conține un capitol distinct dedicat asigurărilor, considerate esențiale pentru scutirea Guvernului de plăți către populație în cazul dezastrelor. Astfel, obiectivele strategice pentru adaptarea sectorului asigurărilor la schimbări climatice vizează pe de o parte creșterea utilizării și accesului la produse de asigurare împotriva evenimentelor extreme de către diverse grupuri vulnerabile (agricultori, membri ai comunităților locale, IMM-uri etc.), iar pe de altă parte creșterea capacității instituționale a sectorului de asigurări în vederea dezvoltării de produse de asigurare destinate adaptării la schimbări climatice.
”Programul național de asigurare PAD (asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor) oferă protecție proprietarilor de locuințe împotriva catastrofelor naturale însă, având în vedere gradul de acoperire al fondului locative din România prin această formă de asigurare obligatorie (aprox 20%), doar o parte a populației deține în mod efectiv o astfel de protecție. În vederea creșterii utilizării acestui instrument, este necesară aplicarea de către autoritățile competente a penalităților stabilite prin lege, penalități ce sunt în legătură cu nerespectarea cerinței obligatorii de asigurare”, se arată în Strategie.
Se calculează prețurile asigurărilor
Un alt obiectiv strategic vizează creșterea capacității instituționale a sectorului de asigurări pentru dezvoltarea produselor de asigurare destinate adaptării la schimbări climatice prin instruirea personalului companiilor de asigurări și cel al intermediarilor în asigurări privind clauzele și efectele schimbărilor climatice, realizarea unor studii care să identifice interese comune ale autorităților publice, sectorului asigurărilor și cetățeni sau a unor studii privind calculul actualizat al primelor de asigurare care să acopere riscuri produse de efectele schimbărilor climatice.
Mai mult, Guvernul consider că încurajarea persoanelor fizice sărace, a fermierilor și a IMM-urilor este necesară pentru a crește reziliența acestora la riscurile induse de efectele schimbărilor climatice. ”Legislația specifică permite fermierilor să se asocieze și să pună bazele societăților mutuale de asigurări, aceste societăți beneficiind de condiții speciale de constituire și funcționare diferit de societățile pe acțiuni de asigurare. O serie distinctă de măsuri va putea oferi protecție acestora și în același timp va putea reduce costurile acoperite de Guvern în cazul unor dezastre naturale cu daune extinse”, se mai precizează în document.
Biruri pentru adaptare la schimbările climatice
Potrivit Strategiei, companiile de asigurări vor fi încurajate și sprijinite să realizeze studii pentru a evalua oportunitatea definirii unor pachete de asigurare cu scopul de a redistribui și reduce riscul asociat dezastrelor naturale produse de efectele schimbărilor climatice.
”Prin gruparea riscurilor este posibilă reducerea costurilor dezastrelor în orice perioadă de timp dată. Spre deosebire de alte riscuri (incendii, furt etc), dezastrele naturale pot afecta numeroase proprietăți aflate într-o zonă concentrată. Gruparea mai multor tipuri de pericole necorelate, personalizate în funcție de specificul fiecărei regiuni, ar permite reducerea riscurilor corelate”, susține Guvernul. Firmele de turism vor fi și ele obligate să se asigure, ca măsură de protecţie climatică. Evenimentele meteorologice extreme vor afecta infrastructura: cazare, transport, alimentație publică, patrimoniul cultural, iar asigurarea împotriva unor astfel de evenimente este imperativă, consideră Executivul.