Comitetul European al Regiunilor a dezvăluit că instituirea unui sistem de partajare a resurselor de apă în cadrul politicilor de colaborare interteritorială, pe fondul unei crize tot mai mari la nivelul UE, a fost deja luată în calcul de Comisia Europeană. Totodată, organizația a solicitat inițiative la nivel european care să faciliteze interacțiunea dintre bazinele excedentare și cele deficitare, pentru a compensa aceste dezechilibre. Pe de altă parte, Comisia a cerut taxe mai mari pentru utilizarea apei, precum și sancțiuni severe împotriva captărilor de apă neautorizate.
Apa susține sănătatea umană, producția de alimente, ecosistemele și reglarea climei, dar este amenințată de numeroase provocări, inclusiv de substanțe chimice de origini diverse, de poluare cu materiale plastice etc. și de efectele profunde ale schimbărilor climatice, se arată într-un Aviz al Comitetului European al Regiunilor (CoR). Acesta a subliniat că modul în care apa este gestionată în prezent trebuie revizuit pentru a asigura reziliența în domeniul apei, inclusiv pentru agricultură, precum și în perspectiva atenuării schimbărilor climatice și prevenirii dezastrelor naturale.
Potrivit organizației, programele instituite în Uniunea Europeană pentru combaterea stresului hidric prin introducerea unor politici de economisire și de utilizare judicioasă a resurselor de apă existente, prin posibilitatea de partajare a resurselor de apă în cadrul politicilor de colaborare interteritorială și prin reutilizarea apei epurate trebuie să țină seama de caracteristicile speciale și de particularitățile teritoriilor insulare pentru a putea fi puse în aplicare, precum și de alte elemente care să garanteze aprovizionarea cu apă pentru a putea menține activitatea agricolă. În ce privește măsurile de economisire a apei,
Comisia Europeană cere statelor UE aplicarea unor tarife adecvate pentru apă, pentru a asigura utilizarea eficientă a acesteia, dar și adoptarea de sancțiuni suficient de disuasive împotriva captărilor și evacuărilor de apă ilegale, neînregistrate sau neautorizate.
Interacțiuni între bazine
CoR și-a manifestat îngrijorarea față de impactul enorm al schimbărilor climatice asupra economiilor regionale ale UE și asupra producției agricole, în special în ceea ce privește stresul hidric extrem cauzat de absența precipitațiilor sau excesul de precipitații și penuria de apă astfel cauzată. Organizația consideră că ar trebui să se ia în considerare punerea în aplicare a unor programe, practici și inițiative la nivel european care să faciliteze interacțiunea dintre bazinele excedentare și cele deficitare, pentru a compensa aceste dezechilibre.
Aceasta a salutat adoptarea unor programe europene care să promoveze tehnici avansate de irigare, reutilizarea apei, combaterea poluării apei și aplicarea unor metode mai durabile de gospodărire a apei la nivel regional și local care să se axeze pe reducerea cererii de apă și pe menținerea integrității ecosistemelor de apă dulce, protejând în același timp productivitatea agricolă și evitând restricțiile inutile în materie de utilizare a resurselor de apă. ”Promovarea tehnologiilor de economisire a apei și a soluțiilor inovatoare care optimizează gestionarea apei și promovează reziliența hidrică, împreună cu modernizarea infrastructurii, vor fi esențiale pentru asigurarea unui echilibru între durabilitate și competitivitate în sectorul agricol, mai ales în regiunile din sudul Europei și în unele regiuni ultraperiferice afectate în mod deosebit de deficitul de apă”, se arată în Avizul CoR.
Jos barajele!
Comitetul European al regiunilor a îndemnat Comisia să colaboreze efectiv cu autoritățile locale și regionale pe calea către o strategie europeană ambițioasă și cuprinzătoare în domeniul apei, pentru a integra apa în toate politicile UE. Totodată, acesta a reamintit că perturbările ciclurilor naturale ale apei duc la inundații, secete, pierderea ecosistemelor și degradarea solului, intensificând concurența pentru resurse limitate. ”Prin urmare, refacerea ciclurilor naturale ale apei și a ecosistemelor naturale este esențială pentru a spori retenția apei, sănătatea solului și reziliența biodiversității, sprijinind în cele din urmă competitivitatea pe termen lung în agricultură”, susține CoR, cu referire la eliminarea barajelor de pe râuri.