7,5 milioane de români au consumat sub 150 kW pe lună. UE cere mai multe economii și scoaterea subvențiilor

Statistica furnizorilor a arătat că, în 2022, 7,5 milioane de români au avut sub 150 kW energie electrică pe lună, astfel că țara noastră a înregistrat cel mai scăzut consum din UE. Cu toate acestea, Comisia Europeană ne cere să facem și mai multe economii la energie și, mai grav, solicită Guvernului să elimine plafoanele la prețurile energiei, pentru a forța populația să reducă drastic consumul. Cu banii obținuți din eliminarea subvențiilor, Executivul va trebui să acopere deficitul bugetar, susține Comisia Europeană.

Statistica furnizorilor arată că aproape 4,5 milioane de români au consumat 50 kWh/lună și au plătit facturi de circa 35 de lei, iar alte 3 milioane de clienți, cu un consum mediu lunar de 150 kWh, au plătit în medie 120 de lei/lună, a transmis Dana Dărăban, directorul executiv al Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE). Ce înseamnă acest lucru? Că, pe fondul unei explozii în lanț a tuturor prețurilor, românii au fost nevoiți să economisească la sânge de pe unde au putut, cu prețul reducerii calității vieții.

”Am trecut o parte din greul de iarna trecută, dar mediul rămâne în continuare impredictibil și e nevoie de soluții care să nu ne mai pună în situația de a fi luați prin surprindere dacă iarna viitoare nu va fi la fel ca cea din 2022. Consumatorul român a fost protejat în timpul crizei energetice de schemele de plafonare și asta e cel mai important”, a afirmat directorul executiv al ACUE, Dana Dărăban. Aceasta a mai arătat însă că România a aplicat însă o schemă unică de plafonare, care a deplasat costul inițial al crizei energetice în bugetele furnizorilor, care nu și-au recuperat nici acum sume datorate de la finalul lui 2022, deși în lege se prevăd 45 de zile pentru plată. Potrivit ACUE, pentru a continua activitatea, furnizorii s-au îndatorat la bănci, proces care crește, de fapt, costul schemei de plafonare. ”Este important ca textul legii să fie valabil pentru toți, inclusiv pentru autoritățile care au elaborat aceste legi și care s-au angajat să returneze sumele împrumutate, practic, de la furnizori”, a mai spus Dana Dărăban.

Dispar subvențiile

Deși schema de plafonare a prețurilor la energie este prevăzută să funcționeze până la 31 martie 2025, deja apar semne că subvențiile vor dispărea în scurt timp. În recomandările Comisiei Europene după analizarea Planului Național de Reforme, din 24 mai 2023, se cere nici mai mult, nici mai puțin decât reducerea, până la sfârșitul acestui an, a măsurilor de sprijin energetic în vigoare, iar economiile astfel făcute să fie folosite  pentru a diminua deficitul public.

”În cazul în care creșterile reînnoite ale prețurilor la energie necesită măsuri de sprijin, asigurați-vă că acestea sunt orientate spre protejarea gospodăriilor și firmelor vulnerabile, accesibile din punct de vedere fiscal și păstrați stimulentele pentru economisirea energiei”, se arată în raportul Comisiei Europene. Potrivit documentului, bilanțul guvernamental în 2023 este de așteptat să fie în continuare afectat de măsurile adoptate pentru atenuarea impactului economic și social al creșterii prețurilor la energie. Costul acestor măsuri continuă să fie în mare parte compensat de impozitele pe profiturile extraordinare ale furnizorilor locali de energie și pe marjele de tranzacționare. Luând în considerare aceste venituri, costul bugetar net al măsurilor de sprijin în 2023 este estimat la 0,3% din PIB. ”Majoritatea măsurilor din 2023 vizează cele mai vulnerabile gospodării, deși nu păstrează pe deplin semnalul prețurilor pentru a reduce cererea de energie și a crește eficiența energetică”, susține Comisia Europeană.

0,1% din PIB pentru ucraineni

Soldul administrației publice a fost afectat de măsurile de politică fiscală adoptate pentru atenuarea impactului economic și social al creșterii prețurilor la energie, se precizează în raportul Comisiei Europene. În 2022, astfel de măsuri au inclus plafonări de preț pentru tarifele de energie electrică și gaze naturale atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei noncasnici. De asemenea, au inclus plăți speciale pentru pensionarii cu venituri mici, tichete alimentare pentru gospodăriile cu venituri mici (inclusiv pensionari și studenți) și subvenții pentru combustibil. Comisia estimează costul bugetar net al acestor măsuri la 0,4% din PIB în 2022. ”Soldul administrației publice a fost, de asemenea, afectat marginal de costul bugetar al protecției temporare pentru persoanele strămutate din Ucraina, care este estimat la 0,1% din PIB în 2022”, se mai arată în raportul Comisiei Europene.